Moldovenii s-au înghesuit la casele de schimb valutar să cumpere dolari și euro

Rulajul total al tranzacțiilor de cumpărare/vânzare contra lei moldovenești a principalelor valute străine efectuate pe piața valutară în numerar în luna august a depășit echivalentul sumei de 533 mil. USD, majorându-se cu 13,6% față de luna precedentă și cu 3,5% comparativ cu luna similară a anului precedent, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei.

Datele BNM relevă că în luna august cumpărările de valută de la populație s-au majorat cu 6,9% comparativ cu luna precedentă, la 403,2 mil. USD, iar vânzările au sporit cu 40,3%, la 133,1 mil. USD.

Majoritatea tranzacțiilor au fost făcute în euro. Ponderea monedei unice europene la cumpărări a fost de 72,5%, iar la vânzări 75,4%. Populaţia a cumpărat euro în pofida unui curs jos de schimb. Dolarul american a avut o pondere de 15% în totalul tranzacțiilor.

În același timp, ponderea leului românesc în totalul rulajului a fost de 1,8%, hrivna ucraineană – 0,1%, iar rubla rusească nu se mai regăsește în rulajul pieței valutare.

Rulajul pieţei valutare în numerar cuprinde totalitatea tranzacţiilor de cumpărare şi vânzare a valutei străine contra monedă naţională, efectuate de unităţile de schimb valutar, la serviciile cărora apelează de cele mai multe ori populaţia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#piata valutara #euro #dolari #tranzactii #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a crescut în septembrie la 2,6%, față de 2,4% în august, potrivit datelor publicate vineri de Eurostat. România se menține, pentru a cincea lună consecutiv, țara cu cea mai ridicată inflație din blocul comunitar – 8,6%, de peste trei ori media europeană.

După România, cele mai ridicate rate ale inflației au fost raportate în Estonia (5,3%), Slovacia și Croația (4,6%). La polul opus se situează Cipru (0%), Franța (1,1%), Grecia și Italia (1,8%).

Comparativ cu luna august, inflația anuală a crescut în 15 state membre, a scăzut în opt și a rămas stabilă în patru, inclusiv în România, unde a urcat ușor de la 8,5% la 8,6%.

În zona euro, rata anuală a inflației a accelerat la 2,2% (față de 2% în august), revenind peste ținta de 2% a Băncii Centrale Europene (BCE).

Cea mai mare contribuție la inflația din zona euro a provenit din: servicii (+1,49 puncte procentuale), alimente, alcool și țigări (+0,58 pp). În schimb, energia a avut o contribuție negativă de –0,03 pp.

Datele Institutului Național de Statistică (INS) arată o rată anuală chiar mai mare – 9,88%, în creștere de la 9,85% în august. Cele mai accentuate scumpiri s-au înregistrat la: mărfuri nealimentare (+11,09%), servicii (+10,36%), alimente (+7,86%).

Potrivit proiecțiilor BCE, inflația din zona euro ar urma să scadă gradual la 2,1% în 2025, 1,7% în 2026 și 1,9% în 2027, în timp ce inflația de bază (fără energie și alimente) s-ar situa la 2,4% în 2025.

România rămâne, astfel, cea mai inflaționistă economie din Uniunea Europeană, pe fondul scumpirii accelerate a bunurilor nealimentare și a serviciilor, dar și al presiunilor bugetare și fiscale interne.