Moldovenii, tentați de energia soarelui! Cât de rentabilă este investiția în panouri fotovoltaice

05 Iun. 2023, 12:49
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
05 Iun. 2023, 12:49 // Actual //  bani.md

În ultimii ani, costul energiei a crescut exponențial or, tot mai mulți moldoveni sunt tentați să-și instaleze  propriile surse de energie. Costurile sunt în scădere în fiecare an, în timp ce productivitatea panourilor crește. Drept urmare, profitabilitatea investiției în energie solară este în creștere, mai ales că prețurile la energia electrică sunt instabile. Fostul director ANRE, Alexandru Ciudin a făcut un calcul al recuperării investiției pentru care vor să devin ă independenți energetic.

Astfel, rentabilitatea investiției în panourile fotovoltaice depinde în mare parte de: costul de instalare/montare, dimensiunea (puterea) instalației, condițiile în care va funcționa instalația, profilul consumului de energie și  tariful la energia electrică.

„Pentru o persoană investiția este profitabilă, de exemplu după 6 ani, pentru alta după 10. Mi se pare că nu există un răspuns cert la această întrebare mai ales că tarifele de comercializare a energiei regenerabile sunt foarte diferite. Dacă s-a obținut statutul de producător eligibil, energia poate fi comercializată la un tarif între 1,80 lei/kWh și 1,88 lei/kWh pe o perioada de 15 ani. În acest caz, fiind o investiție proprie de exemplu la un parc de 1 MW, proiectul s-ar răscumpără în 5-6 ani, iar dacă resursele financiare sunt din mijloace creditare, proiectul s-ar răscumpăra în mod normal în 7-8 ani. Cei care planifică investiția într-un parc fotovoltaic ca să-și acopere propriul consum de energie electrică vor economisi circa 3 lei/kWh, iar răscumpărarea investiției va fi în 4-5 ani. Există câteva mecanisme de finanțare disponibile în prezent care odată fiind accesate și combinate între ele, pot micșora perioada de răscumpărare de până la 8 luni, doar că companiile trebuie să îndeplinească un șir de condiții. Ca de exemplu ODA, AIPA, ADMA oferă granturi/subvenții/împrumuturi de până la 50 % întreprinderilor mici și mijlocii. Programul Livada Moldovei și IFAD oferă credite investiționale cu aplicarea TVA la cota ,, Zero,, pentru livrarea pe teritoriul țării și importul a mărfurilor, lucrărilor și serviciilor”, spune Ciudin.

În mare parte, aceste mecanisme financiare sunt disponibile celor care investesc în panouri pentru a-și acoperi propriul consum de energie.

Potrivit fostului director ANRE, un calcul mai detaliat ar trebui să-și facă acei investitori care intenționează să construiască parcuri fotovoltaice fără nici un suport de la stat, care vor comercializa energia produsă pe piața liberă. În acest caz, trebuie să fiți pregătiți că energia va fi comercializată la un tarif de 90 bani/kWh până la 1,25 lei/kWh. Un astfel de proiect s-ar răscumpăra în 10 – 12 ani.

„Întrebarea cea mai des întâlnită este dacă se merită să investești acum în fotovoltaică? Putem să așteptăm: costul panourilor scade în fiecare an, iar costul energiei crește, așa că în câțiva ani panourile vor fi și mai profitabile. Ei bine, se poate întâmpla că atunci când va exista o cerere atât de mare la panouri, prețul lor va crește … Este o loterie. În plus, este necesar – ca în cazul oricărei investiții – să țineți cont de faptul că în loc să cumpărați panouri, ați putea pur și simplu să puneți acești bani într-un depozit și după 25 de ani să scoateți aproape de două ori mai mult (la o dobândă de 2%). Sau poate să vă investești banii în ceva complet diferit? În final pot să vă spun că fotovoltaica este doar o modalitate de a vă proteja capitalul. Trebuie să cântăriți bine avantajele și dezavantajele fiecărei investiții”, conchide Ciudin.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

26 Nov. 2025, 12:43
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
26 Nov. 2025, 12:43 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Un dosar de insolvență deschis în august 2025 la Judecătoria Chișinău, aparent banal, ascunde o schemă sofisticată prin care unul dintre cele mai mari grupuri de companii agricole din Republica Moldova – Wetrade (controlată de milionarul Alexandr Tatarciuc na.) – ar fi creat un lanț de datorii interne, o cesiune de creanță opacă și un faliment orchestrat cu scopul de a proteja activele proprii și de a bloca creditorii reali. În centrul acestui mecanism se află Agrounire SRL, firmă controlată 100% de Agrika SRL, care la rândul ei este deținută de Wetrade. Relația dintre aceste entități corporative indică o structură piramidală în care fluxurile financiare circulă în interiorul grupului, iar pierderile sunt împinse către companiile de bună-credință.

La 26 august 2025, Agrounire se declară insolvabilă. Administratorul Serghei Ghecianu invocă un sold în conturi de doar 11.488 de lei și datorii totale de 69,6 milioane de lei. Problema fundamentală a acestui faliment autodeclarat este că aproape toate datoriile au apărut în intervalul 24 iulie – 11 august, adică exact în săptămânile care preced cererea de insolvabilitate. Mai mult, cele mai mari datorii provin de la companii afiliate, în frunte cu Agrika SRL, ceea ce ridică suspiciuni majore privind caracterul autentic al pasivului. În plus, Ghecianu îl propune ca administrator al insolvabilității pe Dumitru Cucu, o persoană despre care există informații publice că a fost vizată în dosare penale și disciplinare, fapt ce arată o tentativă clară de a păstra controlul procedural în interiorul grupului.

Piesa centrală a schemei pare a fi o creanță pretinsă de 1.138.745 euro, aproximativ 22 milioane lei, pe care Agrika SRL o revendică în cadrul procedurii la 17 octombrie 2025. Conform actelor depuse, această sumă provine dintr-o cesiune de creanță semnată la 15 iulie între Agrika și compania belgiană SES Vanderhave N.V., unul dintre cei mai mari furnizori europeni de semințe de sfeclă de zahăr. Teoretic, SES Vanderhave ar fi livrat semințe către Agrounire în perioada februarie–aprilie 2025, iar Agrika ar fi preluat ulterior creanța. Pe hârtie, totul pare legal. Dar o analiză atentă a documentelor arată o contradicție devastatoare pentru credibilitatea întregii operațiuni.

La 28 august 2025, în cererea de concretizare depusă de Agrounire în dosarul de insolvență, compania continuă să indice SES Vanderhave ca fiind creditorul real al sumei de 22.576.642 lei, deși, conform contractului de cesiune, belgienii ar fi trebuit să iasă complet din relația juridică încă din 15 iulie. Această inconsecvență demonstrează că cesiunea nu a produs efecte la data indicată, iar documentul ar fi fost creat sau adaptat ulterior, doar pentru a justifica retroactiv includerea unei datorii mari în masa credală.

Mai grav este că așa-zisele „importuri” ale Agrounire nu sunt susținute de niciun document vamal. Facturile SES Vanderhave (FTI2500443, FTI2500849, FTI2500850, FTIM2500167, FTI2500913) sunt simple invoice-uri comerciale, fără numere de declarații vamale IM4, fără CMR, fără dovezi de transport și fără documente care să confirme trecerea mărfii prin frontiera Republicii Moldova. De altfel, ele indică livrarea DAP direct la depozitul Wetrade de pe strada Constructorilor 8 din Chișinău, nu la Agrounire. Mai mult, termenul de plată din contractele comerciale este decembrie 2025, deci datoria nu putea fi considerată scadentă în august, când Agrounire a cerut falimentul.

Un alt document-cheie – „Actul de verificare a decontărilor” din 8 octombrie 2025 – nu este semnat de niciuna dintre părți și nu confirmă livrări, ci doar copiază valorile din facturi, ceea ce arată că scopul său nu era o reconciliere contabilă reală, ci consolidarea unei datorii scriptice inventate. În lipsa oricărei probe de transport, vamă sau recepție, întreaga creanță de 1,1 milioane euro capătă caracterul unei construcții fictive menite să umfle pasivul Agrounire în favoarea Agrika.

În paralel, restul datoriilor înscrise în tabelul creditorilor din 28 octombrie 2025 arată o masă pasivă totală de aproximativ 40 milioane lei, din care peste 22 milioane reprezintă revendicarea Agrika – companie din același grup corporativ. Creditorii reali, furnizori de inputuri agricole, prestatori de servicii logistice, companii de transport și parteneri contractuali corecți, sunt împinși în plan secund și riscă să nu-și mai recupereze nimic. Paguba totală pentru aceștia se ridică la peste 18 milioane lei, în timp ce grupul Wetrade păstrează controlul și își securizează propriile interese financiare.

Cazul Agrounire arată o inginerie financiară completă: datorii fictive create în interiorul grupului, importuri inexistente, cesiuni opace, control procedural preluat printr-un administrator selectat din cercul apropiat și o strategie clară de a folosi legea insolvenței pentru a proteja activele reale și a evita plata obligațiilor legitime. Deși actele par corecte la suprafață, întreaga schemă are caracterul unei ficțiuni contabile elaborate.

În asemenea situații, în dreptul englez se aplică doctrina „piercing the corporate veil”, care permite instanței să ignore separarea juridică dintre companiile afiliate atunci când acestea sunt folosite pentru a ascunde datorii, a fabrica creanțe sau a manipula falimente. O astfel de abordare ar permite și în Moldova dezvăluirea beneficiarilor reali, excluderea creanțelor fictive, tragerea la răspundere a entităților care controlează schema și protejarea creditorilor de bună-credință. Dacă însă acest precedent va fi ignorat, mesajul transmis mediului de afaceri este unul sumbru: că ficțiunea poate fi acceptată ca instrument legal, iar legea poate deveni un instrument maleabil în mâinile celor care au resurse și conexiuni.

Holdingul agricol We Trade este controlat de Alexandr Tatarciuc, care deține 41,8%, iar fiul acestuia cu același nume 8,1%. Mihail Vainer – 45%, iar Chirilov Vladimir, care administrează compania deține 5%.

Raportul financiar al companiei relevă că în anul 2024 compania a avut un profit de 9,1 milioane de lei la o cifră de afaceri de 278,6 milioane de lei. Profitul companiei s-a redus cu 54% față de anul 2023.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII