Moldovenii trimit zeci de milioane de lei prin sistemul de transfer instant

Moldoveni au transferat peste 40 de milioane de lei prin intermediul noului sistem instant, în doar trei săptămâni de la lansare.

Acum o săptămână, Banca Națională a anunțat suma de 28 de milioane de lei – plăți efectuate de 67 de mii de utilizatori unici.

Aceștia au recunoscut că nu se așteptau la un interes atât de mare pentru plățile instant, deoarece 80% din transferurile de la card la card (P2P) se fac în aceeași bancă, adică fără a plăti vreun comision.

Potrivit șefului departamentului sisteme de plată al BNM, Victor Șușu, în 3-4 luni plata instant va începe să funcționeze pentru afaceri, în special plata prin cod QR.

Aceasta va deveni o alternativă mai ieftină la plata bunurilor și serviciilor cu cardul bancar, întrucât comisioanele sunt de câteva ori mai mici – în loc de 1,1%-3%, comisionul va fi de 0,5%-0,8%, în funcție de categoriile de afaceri.

„Unul dintre principalele avantaje ale sistemului este lipsa comisioanelor de transfer. Sistemul nu percepe plăți până la atingerea sumei cumulative de 10 mii de lei pe lună, iar pentru transferurile ulterioare acestei sume, comisionul aplicat nu poate depăși 5 lei per transfer, indiferent de instituția financiară din care acesta este efectuat. În prezent, MIA Plăți Instant permite două metode de transfer: · Transfer Instant (P2P) · Solicitare de Transfer (RTP request to pay) În continuare, sistemul se va extinde spre plățile în bază de cod QR, plățile cu Link-uri în magazinele online, transferurile între persoane juridice (B2B), plățile către guvern (P2G), M2M transferuri”, se arată în mesajul BNM.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#transfer #bani #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia a redus agresiv prețul petrolului livrat către India, până la 22–25 de dolari pe baril, în încercarea de a vinde volume respinse de rafinăriile indiene din cauza sancțiunilor impuse de administrația președintelui SUA Donald Trump, relatează Financial Times, citând un fost top-manager din sectorul energetic rus.

Potrivit Ministerul Dezvoltării Economice al Rusiei, prețul mediu de export al sortimentului Urals a coborât în decembrie la 39 $/baril, cel mai scăzut nivel de la pandemie. În ianuarie, cotațiile au scăzut și mai mult — la 34–36 $ la mijlocul lunii și 36–38 $ spre final. Reducerile aplicate petrolului rusesc au depășit 25 $/baril, iar pentru unele loturi au ajuns aproape de 40 $, indică datele FT.

„Dacă SUA vor înăspri și mai mult sancțiunile, singura cale prin care vom putea vinde petrol va fi prin conducte”, a declarat sursa citată. În afara perioadei pandemiei din 2020, Rusia a mai vândut petrol la 22–25 $/baril doar în 2003.

India își reduce treptat importurile din Rusia, accelerând diversificarea surselor. Conform Bloomberg, livrările medii zilnice către porturile indiene au scăzut în decembrie la aproximativ 1,2 milioane barili/zi — minimul ultimilor peste trei ani — iar în primele 25 de zile din ianuarie la 1,12 milioane barili/zi. În 2025, media zilnică a importurilor a fost de 1,8 milioane barili, a declarat ministrul indian al petrolului, Hardeep Puri.

De la 21 ianuarie, a intrat în vigoare și interdicția UE privind importul de produse petroliere obținute din petrol rusesc. Uniunea Europeană era anterior un destinatar important al carburanților rafinați în India, iar autoritățile de la New Delhi anticipează noi reduceri ale achizițiilor din Rusia.

Între timp, în largul Indiei s-au adunat numeroase petroliere cu țiței rusesc care nu își pot vinde încărcăturile, deoarece porturile locale refuză recepția. Din august, după ce SUA au dublat la 50% tarifele aplicate Indiei pentru a descuraja importurile de petrol rusesc, volumele stocate pe nave au crescut cu circa 60 de milioane de barili, potrivit Bloomberg.

Sancțiunile erodează treptat veniturile bugetare ale Rusiei, avertizează Vakhtang Partswania: diminuarea „rentei petroliere” face ca fiecare rublă suplimentară de venit să coste mai mult economiei, prin profitabilitate mai scăzută, investiții reduse și presiune crescută asupra sectorului energetic, amplificând riscurile macroeconomice pe termen lung.