Moment istoric. România a ajuns la nivelul Ungariei și Portugaliei în UE în privința PIB pe cap de locuitor

România a ajuns din urmă Ungaria și Portugalia, din punct de vedere al Produsului Intern Brut pe cap de locuitor, corelat cu puterea de cumpărare. În 2022, cele trei țări s-au situat la un nivel de 77% din media Uniunii Europene, arată datele preliminare publicate joi de Eurostat.

Astfel, în ceea ce priveşte PIB-ul per capita în 2022 (https://ziare.com/economie-romania/romania-in-cea-mai-mare-vulnerabilitate-economica-din-ultimii-15-ani-1790790), România este aproape de Polonia care a fost la 79% din media UE şi devansează ţări precum Letonia, care este la 74% din media din UE, Croaţia – 73%, Grecia – 68%, Slovacia – 67% şi Bulgaria – 59%. În anii următori se estimează că România va depăși alte stat din estul Europei și se va apropia tot mai mult de Spania, aflată la 85% din media UE.

Potrivit Eurostat, Luxemburg are de departe cel mai mare PIB pe cap de locuitor dintre toate cele 27 de țări incluse în această comparație, cu 161% peste media UE. Acest lucru se explică, într-o anumită măsură, prin faptul că un număr mare de rezidenți străini sunt angajați în țară și contribuie astfel la PIB-ul acesteia, deși nu fac parte din populația rezidentă a Luxemburgului. Cheltuielile de consum ale acestora sunt înregistrate în conturile naționale ale țării lor de reședință.

Irlanda se situează pe locul al doilea în rândul statelor membre ale UE, cu 134% peste media UE, urmată de Danemarca, Țările de Jos, Austria și Belgia, fiecare cu un PIB pe cap de locuitor cu mai mult de 20% peste medie. Nivelul ridicat al PIB-ului pe cap de locuitor din Irlanda poate fi explicat parțial prin prezența marilor companii multinaționale care dețin proprietate intelectuală. Producția contractuală asociată cu aceste active contribuie la PIB, în timp ce o mare parte din veniturile obținute din această producție se întoarce la proprietarii finali ai companiilor din străinătate.

Suedia, Germania, Finlanda, Malta și Franța sunt celelalte state membre ale UE cu un PIB pe cap de locuitor peste media UE. Italia, Slovenia, Cipru și Cehia se află cu mai puțin de 10% sub această medie, urmate de Lituania, Estonia și Spania, cu 10% până la 20% sub această medie. PIB-ul pe cap de locuitor al Poloniei, Ungariei, Portugaliei, României, Letoniei și Croației este cu mai puțin de 30% mai mic decât media UE, în timp ce Grecia și Slovacia sunt cu mai puțin de 40% mai mici. Bulgaria înregistrează un PIB pe cap de locuitor cu 41% sub media UE.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#paritate #PIB #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.