Moment istoric. România a ajuns la nivelul Ungariei și Portugaliei în UE în privința PIB pe cap de locuitor

România a ajuns din urmă Ungaria și Portugalia, din punct de vedere al Produsului Intern Brut pe cap de locuitor, corelat cu puterea de cumpărare. În 2022, cele trei țări s-au situat la un nivel de 77% din media Uniunii Europene, arată datele preliminare publicate joi de Eurostat.

Astfel, în ceea ce priveşte PIB-ul per capita în 2022 (https://ziare.com/economie-romania/romania-in-cea-mai-mare-vulnerabilitate-economica-din-ultimii-15-ani-1790790), România este aproape de Polonia care a fost la 79% din media UE şi devansează ţări precum Letonia, care este la 74% din media din UE, Croaţia – 73%, Grecia – 68%, Slovacia – 67% şi Bulgaria – 59%. În anii următori se estimează că România va depăși alte stat din estul Europei și se va apropia tot mai mult de Spania, aflată la 85% din media UE.

Potrivit Eurostat, Luxemburg are de departe cel mai mare PIB pe cap de locuitor dintre toate cele 27 de țări incluse în această comparație, cu 161% peste media UE. Acest lucru se explică, într-o anumită măsură, prin faptul că un număr mare de rezidenți străini sunt angajați în țară și contribuie astfel la PIB-ul acesteia, deși nu fac parte din populația rezidentă a Luxemburgului. Cheltuielile de consum ale acestora sunt înregistrate în conturile naționale ale țării lor de reședință.

Irlanda se situează pe locul al doilea în rândul statelor membre ale UE, cu 134% peste media UE, urmată de Danemarca, Țările de Jos, Austria și Belgia, fiecare cu un PIB pe cap de locuitor cu mai mult de 20% peste medie. Nivelul ridicat al PIB-ului pe cap de locuitor din Irlanda poate fi explicat parțial prin prezența marilor companii multinaționale care dețin proprietate intelectuală. Producția contractuală asociată cu aceste active contribuie la PIB, în timp ce o mare parte din veniturile obținute din această producție se întoarce la proprietarii finali ai companiilor din străinătate.

Suedia, Germania, Finlanda, Malta și Franța sunt celelalte state membre ale UE cu un PIB pe cap de locuitor peste media UE. Italia, Slovenia, Cipru și Cehia se află cu mai puțin de 10% sub această medie, urmate de Lituania, Estonia și Spania, cu 10% până la 20% sub această medie. PIB-ul pe cap de locuitor al Poloniei, Ungariei, Portugaliei, României, Letoniei și Croației este cu mai puțin de 30% mai mic decât media UE, în timp ce Grecia și Slovacia sunt cu mai puțin de 40% mai mici. Bulgaria înregistrează un PIB pe cap de locuitor cu 41% sub media UE.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#paritate #PIB #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Giganții globali ai industriei alcoolului traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimele decenii. Valoarea de piață a celor mai mari producători de bere, vin și băuturi spirtoase listați la bursă a scăzut cu 830 de miliarde de dolari în ultimii patru ani, potrivit unei analize realizate de Bloomberg, citată de Agerpres.

Sectorul trece printr-o transformare structurală profundă, alimentată de schimbarea comportamentului consumatorilor, preocupările tot mai mari legate de sănătate și presiunile economice globale.

„Avem o schimbare structurală în desfășurare: oamenii beau mai puțin”, a explicat Sarah Simon, analist la Morgan Stanley, avertizând că marii producători sunt forțați să se adapteze rapid unui model de consum complet diferit.

Acțiunile unor companii precum Diageo (Johnnie Walker, Smirnoff), Pernod Ricard, Rémy Cointreau, Brown-Forman (Jack Daniel’s) și Treasury Wine Estates au coborât în 2025 la minimele ultimului deceniu. În China, titlurile gigantului Kweichow Moutai se tranzacționează cu peste 40% sub vârful atins în 2021.

Criza este alimentată de tarifele comerciale americane, de dobânzile ridicate care reduc cheltuielile de consum, dar și de creșterea prețurilor materiilor prime. În China, restricțiile privind consumul de alcool la evenimente oficiale și scăderea încrederii gospodăriilor au amplificat declinul.

Marile grupuri din industrie se confruntă cu niveluri ridicate ale datoriilor, restructurări și o volatilitate crescută a managementului. În ultimul an, companii precum Diageo, Rémy Cointreau, Campari, Treasury Wine, Molson Coors și Suntory și-au schimbat directorii generali, iar Moutai a pierdut doi președinți în mai puțin de doi ani.

Un sondaj Gallup arată că, în SUA, ponderea adulților care consumă alcool a coborât la cel mai scăzut nivel din 1939, anul în care au început măsurătorile. Organizația Mondială a Sănătății și autoritățile americane promovează reducerea consumului de alcool, accentuând declinul în rândul generațiilor X, Y și Z.

„Impactul asupra consumului de alcool este de patru ori mai mare decât cel al crizei financiare. Nu ne vom întoarce la ritmurile de creștere din trecut”, avertizează Laurence Whyatt, analist la Barclays.

Pentru a compensa pierderile, marii producători lansează băuturi fără alcool și explorează noi segmente de piață. Carlsberg a introdus un cidru non-alcoolic, campari a lansat băutura Crodino în SUA, diageo a cumpărat brandul american Ritual Zero Proof, iar divizia de băuturi a LVMH, Moët Hennessy, a investit în producătorul de spumant fără alcool French Bloom.

Cu toate acestea, perspectivele rămân sumbre. Analista Sarah Simon afirmă că acțiunile companiilor din industria alcoolului primesc acum cele mai multe recomandări negative dintre toate firmele de bunuri de consum din Europa.

„Industria alcoolului începe să semene tot mai mult cu cea a tutunului — o comparație de neimaginat acum cinci ani”, spune Andrew Gowen, director de cercetare la Bell Asset Management, adăugând că declinul vânzărilor va forța companiile să reducă costurile și să lanseze produse mai ieftine.