Moment istoric. România a ajuns la nivelul Ungariei și Portugaliei în UE în privința PIB pe cap de locuitor

România a ajuns din urmă Ungaria și Portugalia, din punct de vedere al Produsului Intern Brut pe cap de locuitor, corelat cu puterea de cumpărare. În 2022, cele trei țări s-au situat la un nivel de 77% din media Uniunii Europene, arată datele preliminare publicate joi de Eurostat.

Astfel, în ceea ce priveşte PIB-ul per capita în 2022 (https://ziare.com/economie-romania/romania-in-cea-mai-mare-vulnerabilitate-economica-din-ultimii-15-ani-1790790), România este aproape de Polonia care a fost la 79% din media UE şi devansează ţări precum Letonia, care este la 74% din media din UE, Croaţia – 73%, Grecia – 68%, Slovacia – 67% şi Bulgaria – 59%. În anii următori se estimează că România va depăși alte stat din estul Europei și se va apropia tot mai mult de Spania, aflată la 85% din media UE.

Potrivit Eurostat, Luxemburg are de departe cel mai mare PIB pe cap de locuitor dintre toate cele 27 de țări incluse în această comparație, cu 161% peste media UE. Acest lucru se explică, într-o anumită măsură, prin faptul că un număr mare de rezidenți străini sunt angajați în țară și contribuie astfel la PIB-ul acesteia, deși nu fac parte din populația rezidentă a Luxemburgului. Cheltuielile de consum ale acestora sunt înregistrate în conturile naționale ale țării lor de reședință.

Irlanda se situează pe locul al doilea în rândul statelor membre ale UE, cu 134% peste media UE, urmată de Danemarca, Țările de Jos, Austria și Belgia, fiecare cu un PIB pe cap de locuitor cu mai mult de 20% peste medie. Nivelul ridicat al PIB-ului pe cap de locuitor din Irlanda poate fi explicat parțial prin prezența marilor companii multinaționale care dețin proprietate intelectuală. Producția contractuală asociată cu aceste active contribuie la PIB, în timp ce o mare parte din veniturile obținute din această producție se întoarce la proprietarii finali ai companiilor din străinătate.

Suedia, Germania, Finlanda, Malta și Franța sunt celelalte state membre ale UE cu un PIB pe cap de locuitor peste media UE. Italia, Slovenia, Cipru și Cehia se află cu mai puțin de 10% sub această medie, urmate de Lituania, Estonia și Spania, cu 10% până la 20% sub această medie. PIB-ul pe cap de locuitor al Poloniei, Ungariei, Portugaliei, României, Letoniei și Croației este cu mai puțin de 30% mai mic decât media UE, în timp ce Grecia și Slovacia sunt cu mai puțin de 40% mai mici. Bulgaria înregistrează un PIB pe cap de locuitor cu 41% sub media UE.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#paritate #PIB #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.