Monedele digitale: ținta escrocilor. Un bărbat a primit 15 ani de închisoare pentru fraudă

Roger Nils-Jonas Karlsson, un suedez căutat de poliția americană, a fost condamnat la 15 ani de închisoare, după ce ar fi fraudat mai mult de 3.500 de victime, cu peste 16 milioane de dolari, scrie playtech.ro.

Bărbatul a fost acuzat de fraudă de valori mobiliare, fraudă bancară și de spălare de bani.

Suedezul a fraudat mai mult de 3.500 de victime, cu peste 16 milioane de dolarii, a declarat joi Departamentul de Justiție al Statelor Unite ale Americii.

Escrocheriile au început în 2011

Autoritățile americane spun că Roger Nils-Jonas Karlsson, în vârstă de 47 de ani, a condus un sistem de fraudă a investițiilor din 2011 până la arestarea sa în Thailanda în iunie 2019. El a pledat vinovat în martie.

Conform documentelor instanței, Karlsson a încurajat victimele să cumpere acțiuni într-un sistem numit „Eastern Metal Securities” folosind criptomonede precum Bitcoin.

Escrocul le promitea oamenilor „rentabilități astronomice”, convingânu-i să investească.

Fondurile plătite de aceste victime au fost în schimb direcționate către conturile bancare personale ale lui Karlsson, unde banii au fost cheltuiți pentru achiziționarea unor bunuri de lux.

Bărbatul ar fi cumpărat, cu banii investitorilor păcăliți, case scumpe, un cal de curse și o stațiune din Thailanda.

Pe lângă cei 15 ani de închisoare, escrocul va fi nevoit să renunțe și la bunurile dobândite cu banii obținuți ilegal.

#monede digitale #bitcoin #frauda

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.