Monedele digitale: ținta escrocilor. Un bărbat a primit 15 ani de închisoare pentru fraudă

Roger Nils-Jonas Karlsson, un suedez căutat de poliția americană, a fost condamnat la 15 ani de închisoare, după ce ar fi fraudat mai mult de 3.500 de victime, cu peste 16 milioane de dolari, scrie playtech.ro.

Bărbatul a fost acuzat de fraudă de valori mobiliare, fraudă bancară și de spălare de bani.

Suedezul a fraudat mai mult de 3.500 de victime, cu peste 16 milioane de dolarii, a declarat joi Departamentul de Justiție al Statelor Unite ale Americii.

Escrocheriile au început în 2011

Autoritățile americane spun că Roger Nils-Jonas Karlsson, în vârstă de 47 de ani, a condus un sistem de fraudă a investițiilor din 2011 până la arestarea sa în Thailanda în iunie 2019. El a pledat vinovat în martie.

Conform documentelor instanței, Karlsson a încurajat victimele să cumpere acțiuni într-un sistem numit „Eastern Metal Securities” folosind criptomonede precum Bitcoin.

Escrocul le promitea oamenilor „rentabilități astronomice”, convingânu-i să investească.

Fondurile plătite de aceste victime au fost în schimb direcționate către conturile bancare personale ale lui Karlsson, unde banii au fost cheltuiți pentru achiziționarea unor bunuri de lux.

Bărbatul ar fi cumpărat, cu banii investitorilor păcăliți, case scumpe, un cal de curse și o stațiune din Thailanda.

Pe lângă cei 15 ani de închisoare, escrocul va fi nevoit să renunțe și la bunurile dobândite cu banii obținuți ilegal.

#monede digitale #bitcoin #frauda

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Parlamentul a adoptat Bugetul asigurărilor sociale de stat pentru 2026, prezentat drept unul „echilibrat” și orientat spre familii, copii și persoane în etate. Dincolo de mesajul oficial, cifrele arată însă o dependență tot mai mare a sistemului social de banii din bugetul de stat și presiuni structurale care se adâncesc.

Pentru anul 2026, Bugetul asigurărilor sociale de stat este stabilit la 51,45 miliarde de lei, fără deficit pe hârtie. În realitate, peste 19 miliarde de lei – aproape 37% din total – vin direct din transferuri de la bugetul de stat, ceea ce confirmă că sistemul de asigurări sociale nu se mai autosusține din contribuții.

Cea mai mare parte a banilor, circa 66,5% din cheltuieli, merge către pensii și alte prestații pentru persoane în etate – 34,18 miliarde de lei. Practic, două treimi din bugetul social sunt consumate de pensii, într-un context în care numărul contribuabililor scade, iar populația îmbătrânește accelerat.

Guvernul promite indexarea pensiilor cu 6,8% de la 1 aprilie 2026, însă majorarea vine pe fondul unor costuri tot mai mari pentru buget, acoperite nu din contribuții, ci din bani publici redistribuiți din alte domenii.

Pentru familii și copii sunt prevăzute aproximativ 5 miliarde de lei, iar pentru persoanele cu dizabilități – aproape 6 miliarde de lei, sume în creștere față de anii precedenți. În total, peste 98% din cheltuielile BASS sunt prestații sociale, lăsând extrem de puțin spațiu pentru reforme structurale sau stimulente care să reducă presiunea pe termen lung.

La capitolul venituri, contribuțiile de asigurări sociale sunt estimate la doar 31,3 miliarde de lei, insuficiente pentru a acoperi obligațiile sistemului. Diferența este acoperită din bugetul de stat, adică din împrumuturi și alte venituri fiscale, ceea ce mută presiunea de pe sistemul social direct pe finanțele publice.

În esență, Bugetul asigurărilor sociale de stat pentru 2026 confirmă o tendință tot mai clară: mai mulți beneficiari, mai puțini contributori și un stat obligat să acopere golurile cu miliarde de lei anual, în lipsa unor reforme care să stabilizeze sistemul pe termen lung.