Monedele digitale: ținta escrocilor. Un bărbat a primit 15 ani de închisoare pentru fraudă

Roger Nils-Jonas Karlsson, un suedez căutat de poliția americană, a fost condamnat la 15 ani de închisoare, după ce ar fi fraudat mai mult de 3.500 de victime, cu peste 16 milioane de dolari, scrie playtech.ro.

Bărbatul a fost acuzat de fraudă de valori mobiliare, fraudă bancară și de spălare de bani.

Suedezul a fraudat mai mult de 3.500 de victime, cu peste 16 milioane de dolarii, a declarat joi Departamentul de Justiție al Statelor Unite ale Americii.

Escrocheriile au început în 2011

Autoritățile americane spun că Roger Nils-Jonas Karlsson, în vârstă de 47 de ani, a condus un sistem de fraudă a investițiilor din 2011 până la arestarea sa în Thailanda în iunie 2019. El a pledat vinovat în martie.

Conform documentelor instanței, Karlsson a încurajat victimele să cumpere acțiuni într-un sistem numit „Eastern Metal Securities” folosind criptomonede precum Bitcoin.

Escrocul le promitea oamenilor „rentabilități astronomice”, convingânu-i să investească.

Fondurile plătite de aceste victime au fost în schimb direcționate către conturile bancare personale ale lui Karlsson, unde banii au fost cheltuiți pentru achiziționarea unor bunuri de lux.

Bărbatul ar fi cumpărat, cu banii investitorilor păcăliți, case scumpe, un cal de curse și o stațiune din Thailanda.

Pe lângă cei 15 ani de închisoare, escrocul va fi nevoit să renunțe și la bunurile dobândite cu banii obținuți ilegal.

#monede digitale #bitcoin #frauda

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.