Motorină din România – 4000 de tone! Ajutor pentru fermierii moldoveni

Noi știm că în Ucraina astăzi mai sunt încă pe stoc 30 de milioane de tone de cereale, drumurile astea maritime prin Marea Neagră sunt extrem de anevoioase și foarte grele, și sunt extrem de politizate, și noi cunoaștem că acolo-i totul foarte și foarte neclar și în fiecare zi se pot opri, a declarat ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea la emisiunea „Puncte de reflecție” de la Vocea Basarabiei.

„Practic sunt o mulțime de întrebări la care noi nu avem răspuns, dar în aceeași parte, ca să știți, alături de agricultorii din Republica Moldova este, spre exemplu, Guvernul României, care a declarat că va da 4.000 de tone de motorină”, a punctat Bolea.

Potrivit ministrului urmează să fie o hotărâre de guvern, când va fi luată această hotărâre, noi am fost informați că, de principiu, s-a luat o astfel de decizie, când va fi luată o decizie finală și va fi hotărârea de guvern românească, noi deja avem experiența distribuției celor 6.000 de tone, noi vom elabora, chiar astăzi înainte de a venit la emisiune vorbeam cu dl Șarban, i-am spus să ridice regulamentul în baza căruia au fost distribuite, să începem să lucrăm la el și în momentul în care vom ști că deja se dă să aducem agricultorii, asociațiile și să ne așezăm la masă cu ei să vedem cum distribuim, care este algoritmul, cui dăm acest ajutor, că vorbim de consecințele secetei, că vorbim de prăbușirea prețului, adică să găsim un algoritm care să reflecte necesitățile agricultorilor și să împărțim aceste 4.000 de tone agricultorilor din Republica Moldova.

Proiectul România are prioritate în comunicare – ediția 2.0 – este finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova. Conținutul acestui material nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#fermieri #motorina #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.