Mutare neașteptată de 57 de miliarde de ruble. Cine cumpără o mare companie occidentală ce pleacă din Rusia

De la începutul războiului din Ucraina declanșat de Vladimir Putin, peste 1.200 de companii din Occident au părăsit Rusia, potrivit unei analize a doi economiști de la Universitatea Yale. Acum, o altă mare firmă din Germania, Henkel a hotărât să-și încheie afacerile la Moscova.

În 2022, compania germană a oprit investițiile viitoare și a încetat implicarea în orice activitate de stat rusă. Henkel a anunțat semnarea unui acord cu investitorii financiari ruși pentru a-și vinde activitățile comerciale din Rusia la un preț de achiziție de aproximativ 600 de milioane de euro (57 de miliarde de ruble), potrivit Packaging Gateway.

Consorțiul de investitori financiari locali implicați în această tranzacție a fost Augment Investments, Kismet Capital Group și Elbrus Services.

Potrivit Henkel, toți cei trei investitori au o relație de afaceri de lungă durată și bine stabilită cu țările occidentale, ceea ce îi face eligibili pentru a face afaceri fără a fi supuși sancțiunilor europene sau americane.

Acordul a primit deja aprobarea de la autoritățile ruse asociate. Acum este în așteptare pentru încheierea tranzacției finale.
Cel mai recent anunț vine la un an după ce compania din Düsseldorf, cu sediul în Germania, și-a confirmat pentru prima dată planurile de a renunța la activitățile sale de afaceri din Rusia.

Planurile de plecare au fost dezvăluite în aprilie anul trecut, ca răspuns la războiul Rusia-Ucraina.

Ca parte a acestui anunț inițial, Henkel a asigurat, de asemenea, că cei 2.500 de angajați ai săi din Rusia vor continua să lucreze și să fie plătiți.

Mai târziu, în mai 2022, compania a decis să înghețe toate investițiile viitoare în afacerile rusești și, de asemenea, să înceteze activitățile de sponsorizare, precum și toate eforturile sale de publicitate în mass-media deținută de stat.

Într-un raport, agenția de presă rusă TASS a citat Elbrus Capital spunând că structurile de afaceri ale grupului său, inclusiv fondul Elbrus Capital și co-fondatorii Elbrus Capital, Alexander Savin și Rob Thelen, nu au făcut parte din acest acord de ieșire de pe piața din Rusia, semnat cu Henkel.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#miliarde #companie #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Centrală a Federației Ruse (CBR) a decis vineri, 25 iulie, să reducă rata cheie de politică monetară de la 20% la 18%, atingând astfel cel mai scăzut nivel din ultimul an. Decizia vine după o perioadă de presiuni intense din partea mediului de afaceri și a elitelor economice, pe fondul încetinirii semnificative a economiei.

Instituția justifică măsura prin scăderea mai rapidă decât era anticipată a presiunilor inflaționiste, inclusiv a celor persistente, dar și prin semnele clare că economia rusă începe să se răcească. Ca urmare, prognoza oficială de inflație pentru 2025 a fost ajustată în jos, de la 7–8% la 6–7%.

Totuși, Banca Centrală avertizează că nu este momentul pentru relaxare. În comunicatul său, instituția precizează că următoarele decizii privind rata dobânzii vor depinde de evoluția inflației și de stabilitatea așteptărilor inflaționiste. Politica monetară va rămâne restrictivă până când inflația va reveni la ținta fixată pentru 2026.

Reducerea era larg anticipată, singura necunoscută fiind amploarea scăderii – estimările experților variind între 1 și 3 puncte procentuale. CBR a ales varianta de mijloc, considerată un compromis între cerințele pieței și riscurile macroeconomice.

Potrivit datelor oficiale, inflația anualizată a scăzut la 9,2% în iulie, iar inflația de bază a coborât la 4,5%, față de 8,8% în primul trimestru. În același timp, inflația sezonier ajustată a scăzut semnificativ în trimestrul al doilea – un semn că măsurile restrictive ale Băncii Centrale încep să dea roade. Cu toate acestea, așteptările inflaționiste în rândul populației și companiilor rămân ridicate, ceea ce îngrijorează instituția.

CBR remarcă o atenuare a supraîncălzirii economice, dar consideră că scăderea activității în sectoarele civile nu este un semn de criză, ci reflectă o încetinire a cererii interne, în timp ce economia generală continuă să crească moderat.

Piața muncii începe, de asemenea, să se echilibreze. Proporția companiilor care acuză lipsa forței de muncă este în scădere, cererea pentru angajați scade în anumite sectoare, iar salariile cresc într-un ritm mai lent decât în 2024 – deși încă mai rapid decât productivitatea, ceea ce continuă să alimenteze presiunile inflaționiste.

Printre riscurile identificate de Banca Centrală se numără: supraîncălzirea economiei, inflația ridicată, scăderea prețurilor la petrol, tensiunile geopolitice și eventualele devieri de la parametrii bugetari anunțați. Instituția avertizează că va reacționa dacă autoritățile fiscale vor crește cheltuielile peste nivelul planificat.

Singurul risc de natură dezinflaționistă recunoscut de CBR este acela ca politica monetară dură să „răcească” excesiv economia. Cu toate acestea, prognoza de creștere economică a fost menținută neschimbată, estimându-se un avans al PIB-ului între 1% și 2% în 2025.