Natalia Gavrilița, către Agenția Proprietății Publice: „Ne dorim rezultate reale în eliminarea corupției"

Prim-ministrul Natalia Gavrilița l-a prezentat colectivului Agenției Proprietății Publice, pe noul director al instituției, Eugeniu Cozonac, numit în funcție, ieri, în cadrul ședinței de Guvern.

Premierul a menționat că acesta are o vastă experiență profesională în managementul mai multor companii mari de tehnologii informaționale din SUA și Marea Britanie. Natalia Gavrilița a precizat că Guvernul are așteptări mari de la APP în ceea ce privește administrarea întreprinderilor aflate în proprietatea statului:

„Avem foarte multe probleme pe care trebuie să le rezolvăm – Arena Chișinău, concesionarea Aeroportului, Loteria Moldovei ș.a. Trebuie să asanăm aceste întreprinderi, să le facem să lucreze, să le readucem valoarea pe care o pot avea și, prin ele, să aducem venituri în bugetul de stat. Vreau să mergem ferm în direcția dezvoltării, să introducem mecanisme eficiente de guvernare corporativă la întreprinderile de stat, să aducem profesioniști la conducerea acestora și să ne mândrim cu rezultatele activității lor”.

Premierul a declarat că va conlucra îndeaproape cu noua conducere a APP:

„Ne dorim rezultate reale în combaterea corupției. Aceasta a ajuns la un nivel atât de înalt în Moldova, încât a devenit principalul impediment în creșterea bunăstării oamenilor. Concomitent cu aceasta, se cer de urgență implementarea unor acțiuni concrete pentru dezvoltarea APP”.

Eugeniu Cozonac a mulțumit pentru încrederea care i-a fost acordată de Guvern și a menționat, la rândul său, că va avea o abordare pragmatică în conducerea Agenției, astfel încât să obțină eficiență cât mai mare în activitatea acesteia:

„De astăzi începe un capitol nou la APP, sper să fim un exemplu. Vreau să avem o competiție sănătoasă și să fim mândri de ceea ce facem, iar rezultatele activității APP să se reflecte în creșterea bunăstării fiecărui cetățean al țării”.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Exporturile de ulei de floarea-soarelui din Republica Moldova dau semne de revenire după un an de stagnare, arată analiza economistului Iurie Rija. În perioada iulie–octombrie 2025, din țară au fost exportate 18 520 tone de ulei, de aproape patru ori mai mult decât în aceeași perioadă din 2024 (4 796 tone). Deși evoluția arată o redresare clară, volumul rămâne mult sub nivelurile record din 2022 și 2023, când exporturile depășeau 56–70 mii tone.

Un factor esențial al revenirii este creșterea prețului de export. În iulie–octombrie 2025, uleiul moldovenesc s-a vândut la un preț mediu de 21,5 lei/kg, față de 15,6 lei/kg în 2023. Marja dintre prețul uleiului și cel al semințelor s-a lărgit la 11 lei/kg, oferind procesatorilor o șansă reală de profit după doi ani de pierderi. În 2023–2024, diferența scăzuse la 6,9–8,3 lei/kg, ceea ce făcea procesarea internă nerentabilă și orienta companiile spre exportul materiei prime.

La Bălți, combinatul „Floarea Soarelui” SA și-a reluat producția în octombrie, devenind din nou lider absolut al pieței, cu 11 561 tone de ulei exportate – adică 62% din totalul național. Pe locul doi se află „Global Farming” SRL, cu 2 900 tone (15,7%), urmată de „Danube Oil Company” SRL, cu 2 019 tone (10,9%).

Și structura geografică a exporturilor s-a schimbat radical. Pentru prima dată în ultimii ani, Portugalia a devenit principalul importator al uleiului moldovenesc (6 200 tone), urmată de Franța (5 900 tone). România, care anterior absorbea peste 90% din exporturi, a coborât pe locul trei, cu 5 431 tone.

Balanța comercială a sectorului s-a îmbunătățit vizibil: în iulie–octombrie 2025, Moldova a exportat 18 520 tone de ulei și a importat doar 4 364 tone, menținând un excedent de peste 14 mii tone. Totuși, cifra rămâne modestă comparativ cu anii de vârf – în 2023 exporturile atingeau 70 mii tone, iar importurile abia depășeau 2 mii tone. În 2024, situația s-a inversat, când importurile (3 742 tone) s-au apropiat periculos de mult de exporturi (4 796 tone).

Economistul Iurie Rija notează că redresarea actuală este susținută de revenirea marjelor de profit, dar avertizează asupra problemelor structurale din sector. Traderii continuă să domine achizițiile de semințe brute, ceea ce limitează accesul procesatorilor locali la materie primă. În perioadele când prețul semințelor crește, mulți comercianți preferă să exporte direct materia primă, lăsând fabricile fără resurse pentru producerea uleiului.

Revenirea procesării interne are însă efecte benefice asupra economiei. Exporturile de ulei, produs cu valoare adăugată, aduc valută și contribuie la echilibrarea balanței externe. După prăbușirea volumelor din 2024 (care au generat doar 438 milioane lei din exporturi), sezonul 2025 aduce o creștere semnificativă a veniturilor. Totodată, producția locală suplimentară a redus importurile – în octombrie 2025 acestea au fost de doar 1 413 tone, cu 23% mai puțin decât în aceeași lună din 2024.

Potrivit lui Iurie Rija, industria uleiului de floarea-soarelui își recapătă treptat capacitatea de a acoperi atât cererea externă, cât și pe cea internă, diminuând dependența Moldovei de uleiul importat. „Relansarea procesării este o veste bună pentru economie, dar fragilă. Piața rămâne vulnerabilă la variațiile de preț și la competiția traderilor. Este nevoie de o strategie care să sprijine procesatorii locali și să păstreze valoarea adăugată în țară”, conchide economistul.