Natalia Gavrilița, către Agenția Proprietății Publice: „Ne dorim rezultate reale în eliminarea corupției"

Prim-ministrul Natalia Gavrilița l-a prezentat colectivului Agenției Proprietății Publice, pe noul director al instituției, Eugeniu Cozonac, numit în funcție, ieri, în cadrul ședinței de Guvern.

Premierul a menționat că acesta are o vastă experiență profesională în managementul mai multor companii mari de tehnologii informaționale din SUA și Marea Britanie. Natalia Gavrilița a precizat că Guvernul are așteptări mari de la APP în ceea ce privește administrarea întreprinderilor aflate în proprietatea statului:

„Avem foarte multe probleme pe care trebuie să le rezolvăm – Arena Chișinău, concesionarea Aeroportului, Loteria Moldovei ș.a. Trebuie să asanăm aceste întreprinderi, să le facem să lucreze, să le readucem valoarea pe care o pot avea și, prin ele, să aducem venituri în bugetul de stat. Vreau să mergem ferm în direcția dezvoltării, să introducem mecanisme eficiente de guvernare corporativă la întreprinderile de stat, să aducem profesioniști la conducerea acestora și să ne mândrim cu rezultatele activității lor”.

Premierul a declarat că va conlucra îndeaproape cu noua conducere a APP:

„Ne dorim rezultate reale în combaterea corupției. Aceasta a ajuns la un nivel atât de înalt în Moldova, încât a devenit principalul impediment în creșterea bunăstării oamenilor. Concomitent cu aceasta, se cer de urgență implementarea unor acțiuni concrete pentru dezvoltarea APP”.

Eugeniu Cozonac a mulțumit pentru încrederea care i-a fost acordată de Guvern și a menționat, la rândul său, că va avea o abordare pragmatică în conducerea Agenției, astfel încât să obțină eficiență cât mai mare în activitatea acesteia:

„De astăzi începe un capitol nou la APP, sper să fim un exemplu. Vreau să avem o competiție sănătoasă și să fim mândri de ceea ce facem, iar rezultatele activității APP să se reflecte în creșterea bunăstării fiecărui cetățean al țării”.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.