Natalia Gavrilița, către Agenția Proprietății Publice: „Ne dorim rezultate reale în eliminarea corupției"

Prim-ministrul Natalia Gavrilița l-a prezentat colectivului Agenției Proprietății Publice, pe noul director al instituției, Eugeniu Cozonac, numit în funcție, ieri, în cadrul ședinței de Guvern.

Premierul a menționat că acesta are o vastă experiență profesională în managementul mai multor companii mari de tehnologii informaționale din SUA și Marea Britanie. Natalia Gavrilița a precizat că Guvernul are așteptări mari de la APP în ceea ce privește administrarea întreprinderilor aflate în proprietatea statului:

„Avem foarte multe probleme pe care trebuie să le rezolvăm – Arena Chișinău, concesionarea Aeroportului, Loteria Moldovei ș.a. Trebuie să asanăm aceste întreprinderi, să le facem să lucreze, să le readucem valoarea pe care o pot avea și, prin ele, să aducem venituri în bugetul de stat. Vreau să mergem ferm în direcția dezvoltării, să introducem mecanisme eficiente de guvernare corporativă la întreprinderile de stat, să aducem profesioniști la conducerea acestora și să ne mândrim cu rezultatele activității lor”.

Premierul a declarat că va conlucra îndeaproape cu noua conducere a APP:

„Ne dorim rezultate reale în combaterea corupției. Aceasta a ajuns la un nivel atât de înalt în Moldova, încât a devenit principalul impediment în creșterea bunăstării oamenilor. Concomitent cu aceasta, se cer de urgență implementarea unor acțiuni concrete pentru dezvoltarea APP”.

Eugeniu Cozonac a mulțumit pentru încrederea care i-a fost acordată de Guvern și a menționat, la rândul său, că va avea o abordare pragmatică în conducerea Agenției, astfel încât să obțină eficiență cât mai mare în activitatea acesteia:

„De astăzi începe un capitol nou la APP, sper să fim un exemplu. Vreau să avem o competiție sănătoasă și să fim mândri de ceea ce facem, iar rezultatele activității APP să se reflecte în creșterea bunăstării fiecărui cetățean al țării”.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția internațională de rating Moody’s a retrogradat ratingul de credit al Budapestei de la Baa3 la Ba1, plasând capitala Ungariei în categoria cu risc ridicat, cunoscută drept „junk”. Mai mult, ratingul a fost pus sub revizuire pentru o posibilă nouă retrogradare, pe fondul riscului crescut de neplată.

Potrivit comunicatului Moody’s, principalul motiv al deciziei îl reprezintă problemele de lichiditate ale municipalității. Agenția avertizează că informațiile disponibile privind poziția de numerar a orașului ridică semne serioase de întrebare asupra capacității Budapestei de a-și onora obligațiile financiare scadente. Evaluarea nu vizează doar contextul politic, ci mai ales disponibilitatea efectivă a banilor necesari pentru acoperirea plăților curente.

Moody’s semnalează, totodată, incertitudini legate de transferurile financiare de la bugetul central, o lichiditate extrem de redusă pentru acoperirea eventualelor goluri de cash și tensiunile persistente dintre administrația locală și guvernul central, factori care ar putea agrava situația financiară a capitalei.

Retrogradarea intervine într-un context politic sensibil, în condițiile în care Ungaria se pregăștește pentru alegeri parlamentare în primăvară, iar partidul de opoziție TISZA este creditat cu un avans în sondajele independente, punând presiune pe cei 16 ani de guvernare ai premierului Viktor Orban. Primarul Budapestei, Gergely Karacsony, un critic vocal al guvernului, avertizează de mai mult timp că orașul se apropie de insolvență.

Edilul acuză guvernul central că a majorat semnificativ taxele și contribuțiile impuse capitalei, că a reținut fonduri promise și că încearcă să slăbească financiar marile municipalități pentru a le împiedica să devină alternative politice viabile. De cealaltă parte, partidul lui Orban susține că dificultățile financiare ale Budapestei sunt rezultatul unor cheltuieli pe care le consideră iresponsabile.

Un punct central al conflictului îl reprezintă așa-numita „taxă de solidaritate”, pe care Budapesta este obligată să o achite către bugetul de stat. Potrivit municipalității, aceste contribuții au crescut de aproape nouă ori din 2019, anul în care Karacsony a preluat funcția de primar, și au ajuns în prezent la aproximativ o cincime din veniturile capitalei. Autoritățile locale au contestat taxa în instanță, invocând neconstituționalitatea acesteia, în timp ce guvernul o justifică prin necesitatea redistribuirii fondurilor către localitățile mai sărace.