Natalia Gavrilița, către Agenția Proprietății Publice: „Ne dorim rezultate reale în eliminarea corupției”

26 Aug. 2021, 10:44
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  MD Bani
26 Aug. 2021, 10:44 // Bani și Afaceri //  MD Bani

Prim-ministrul Natalia Gavrilița l-a prezentat colectivului Agenției Proprietății Publice, pe noul director al instituției, Eugeniu Cozonac, numit în funcție, ieri, în cadrul ședinței de Guvern.

Premierul a menționat că acesta are o vastă experiență profesională în managementul mai multor companii mari de tehnologii informaționale din SUA și Marea Britanie. Natalia Gavrilița a precizat că Guvernul are așteptări mari de la APP în ceea ce privește administrarea întreprinderilor aflate în proprietatea statului:

„Avem foarte multe probleme pe care trebuie să le rezolvăm – Arena Chișinău, concesionarea Aeroportului, Loteria Moldovei ș.a. Trebuie să asanăm aceste întreprinderi, să le facem să lucreze, să le readucem valoarea pe care o pot avea și, prin ele, să aducem venituri în bugetul de stat. Vreau să mergem ferm în direcția dezvoltării, să introducem mecanisme eficiente de guvernare corporativă la întreprinderile de stat, să aducem profesioniști la conducerea acestora și să ne mândrim cu rezultatele activității lor”.

Premierul a declarat că va conlucra îndeaproape cu noua conducere a APP:

„Ne dorim rezultate reale în combaterea corupției. Aceasta a ajuns la un nivel atât de înalt în Moldova, încât a devenit principalul impediment în creșterea bunăstării oamenilor. Concomitent cu aceasta, se cer de urgență implementarea unor acțiuni concrete pentru dezvoltarea APP”.

Eugeniu Cozonac a mulțumit pentru încrederea care i-a fost acordată de Guvern și a menționat, la rândul său, că va avea o abordare pragmatică în conducerea Agenției, astfel încât să obțină eficiență cât mai mare în activitatea acesteia:

„De astăzi începe un capitol nou la APP, sper să fim un exemplu. Vreau să avem o competiție sănătoasă și să fim mândri de ceea ce facem, iar rezultatele activității APP să se reflecte în creșterea bunăstării fiecărui cetățean al țării”.

Realitatea Live

01 Feb. 2026, 12:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Feb. 2026, 12:44 // Actual //  Ursu Victor

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!