Natalia Gavrilița: La momentul de față sunt multe probleme în sectorul energetic

Astăzi, 14 septembrie 2021, Natalia Gavrilița a avut o întrevedere cu echipa Băncii Mondiale, condusă de managerul în domeniul energeticii pentru Europa și Asia Centrală, Sudeshna Banerjee. Subiectul abordat în cadrul întâlnirii a fost eficientizarea și modernizarea sistemului energetic național. În timpul discuțiilor, prim-ministrul a declarat că sectorul energetic se confruntă cu o mulțime de probleme.

Scopul vizitei a fost de a discuta programul energetic al Băncii Mondiale și viitoarele programe pentru eficientizarea și modernizarea sistemului energetic național.

În acest sens, echipa Băncii Mondiale a prezentat proiectele energetice implementate în prezent în Republica Moldova. Este vorba despre proiectul de dezvoltare a sistemului energetic (PDSE), care are drept obiective sporirea capacității și fiabilitatea sistemului de transport al energiei electrice în Moldova, prin construcția liniei electrice aeriene de 400 kV cu un singur circuit pe direcția Vulcănești-Chișinău.

De asemenea, în cadrul întrevederii, oficialii au mai discutat și despre pregătirea etapei a 2-a a proiectului de îmbunătățire a eficienței Sistemului de Alimentare Centralizată cu Energie Termică (SACET II) în municipiul Chișinău. Acest sistem vine să eficientizeze aspecte operaționale și financiare ale companiei Termoelectrica S.A., precum și să îmbunătățească calitatea și siguranța serviciilor de termoficare livrate locuitorilor din Chișinău.

„La momentul de față sunt multe probleme în sectorul energetic, vom prioritiza proiectele de modernizare a infrastructurii și îmbunătățire a eficienței energetice, la fel ca și cele de conectivitate la piața energetică europeană”, a declarat Prim-ministrul Gavrilița.

Echipa Băncii Mondiale a exprimat aprecierea pentru agenda complexă de priorități stabilită în domeniul energetic de către noul Guvern.

#sectorul energetic #intrevede #banca Mondială #Natalia Gavrilita

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei a actualizat Indicele de Stres Financiar (ISF) la iunie 2025 și confirmă un nivel sub pragul de stres și o stabilitate generală a sectorului. ISF a fost 0,38 la 30 iunie 2025 (ușor în urcare, +0,006 față de anul precedent), în timp ce pragul de stres (stabilit prin metoda Threshold VAR) a crescut la 0,52 în T2 2025 (de la 0,51 în T1).

Ce a mișcat indicele în T2 2025: • Presiuni în sus: creșterea stresului pe piața ratelor dobânzilor și pe piața bancară, factor favorabil: subindicele valutar, care a temperat dinamica ISF, factori negativi: marja depozite–credite s-a îngustat cu 1,4 p.p.; lichiditatea curentă a scăzut cu 10,5 p.p.; MDL/EUR s-a depreciat în medie cu 0,5 și factori care au redus stresul: volatilitatea valutară a scăzut (–2,9 unități); depozitele totale au crescut în termeni reali (+3,9%); ajustările pentru pierderi la credite au scăzut (–1,3 p.p.); s-a majorat spreadul VMS–CHIBOR 3M (+1,0 p.p.).

ISF a scăzut cu 0,01 față de mai. Presiunile au venit din piața valutară (depreciere medie MDL/EUR de 0,14) și piața bancară (lichiditate curentă –1,4 p.p.; provizioane +0,03 p.p.), iar componenta ratelor dobânzilor a contribuit pozitiv (marja depozite–credite +0,6 p.p.; spreadul VMS–CHIBOR 3M –0,1 p.p.).

Managerii de risc indică drept riscuri dominante: geopolitic, macroeconomic, suveran, apoi riscul de credit (în creștere) și cel cibernetic. Probabilitatea unui eveniment cu impact ridicat în 12 luni este evaluată înaltă. Soliditatea sistemului este percepută preponderent moderat înaltă (70%), cu așteptarea menținerii în următoarele 6 luni.

Bănci de importanță sistemică (O-SII): MAIB – amortizor O-SII 1,5% (prima poziție), Moldindconbank – 1,0% și OTP Bank și Victoriabank – 0,5% fiecare.

Indicele general de vulnerabilitate s-a situat la –0,46 (sub pragul 0), semnalând risc scăzut. Contribuții: lichiditate (+0,15), rata fondurilor (–0,15), sensibilitate la riscul de piață (–0,05), profitabilitate (+0,04). Toate băncile se află sub pragurile stabilite.

Legăturile interbancare interne rămân reduse (sold net ~5,5 mil. MDL, ~0,05% din plasări). Stresul I (nerambursare bilaterală internă) nu indică potențiale insolvabilități. Plasările în bănci străine: 12,4 mld. MDL (7,1% din active), concentrate în instituții din Germania, Franța, Italia, Spania, Austria cu rating investițional înalt.

Stres II (faliment top-3 contrapărți externe): ar coborî 4 bănci sub cerința minimă a fondurilor proprii (10%), însă probabilitatea este redusă (ratinguri înalte ale contrapartidelor).
Stres III (faliment pe țară): 2 bănci ar coborî sub 10%; scenariul e atenuat de profilul de risc al jurisdicțiilor (economii avansate).

Indicii HHI (0,1465) și HHIrisk (0,1476) sunt mult sub limitele de concentrare sporită (0,3487) și maximal admisibilă (0,6). Rata creditelor neperformante a scăzut în agricultură (3,5%, –0,4 p.p.) și industrie prelucrătoare (5,2%, –0,2 p.p.); în energie, imobiliare și IFN – 0%.

Creditele către IFN au fost 3,58 mld. MDL (3,8% din portofoliu), din care 99,8% către OCN; Microinvest SRL concentrează 37,2% din soldul creditelor bancare către OCN (~1,32 mld. MDL). Toate creditele către IFN sunt clasificate performante.