Natalia Gavrilița s-a întâlnit cu Kadri Simson, comisarul european pentru energie. Au discutat despre criza din țară

În cadrul vizitei sale la Brixelles, premierul Natalia Gavrilița s-a întâlnit cu mai mulți oficiali europeni. Prim-ministra a avut o întrevedere și cu Kadri Simson, comisarul european pentru energie. Ce doi au discutat despre posibilitatea diversificării surselor de aprovizionare a Republicii Moldova cu gaze și energie electrică și nu în ultimul rând despre situația dificilă de pe piața gazelor naturale din țară.

În acest context, Premierul a menționat că suportul Uniunii Europene este crucial pentru asigurarea securității și independenței energetice a țării noastre, iar alinierea politicilor din domeniu la standardele europene și conectarea la piaţa energetică a UE, rămâne o prioritate a Executivului de la Chișinău.

„Având în vedere provocările actuale, suntem interesați să avem un dialog permanent la nivel înalt cu UE în sectorul energetic, care ne va ajuta în abordarea problemelor prioritare și identificarea domeniilor în care este necesară asistența părții europene”, a menționat premierul.

De asemenea, Natalia Gavrilița s-a referit la situația dificilă de pe piața gazelor naturale din Republica Moldova, menționând că Guvernul este implicat în negocieri pentru a soluționa această criză, în condițiile în care, până acum țara a fost dependentă de o singură sursă de aprovizionare. Totodată, premierul s-a referit la discuțiile inițiate pe acest subiect cu țările din regiune și proiectele care ar permite pe viitor aprovizionarea Republicii Moldova cu gaze și electricitate din surse alternative.

La rândul său, Kadri Simson, a accentuat importanța avansării în realizarea proiectelor care vor contribui la sporirea nivelului de securitate energetică a țării noastre și a exprimat disponibilitatea UE de a oferi suportul necesar în depășirea dificultăților existente.

#comisarul european pentru energie #situatie dificila #intalnire #Natalia Gavrilita

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.