Natalia Gavrilița s-a întâlnit cu Kadri Simson, comisarul european pentru energie. Au discutat despre criza din țară

28 Oct. 2021, 10:00
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
28 Oct. 2021, 10:00 // Actual //  MD Bani

În cadrul vizitei sale la Brixelles, premierul Natalia Gavrilița s-a întâlnit cu mai mulți oficiali europeni. Prim-ministra a avut o întrevedere și cu Kadri Simson, comisarul european pentru energie. Ce doi au discutat despre posibilitatea diversificării surselor de aprovizionare a Republicii Moldova cu gaze și energie electrică și nu în ultimul rând despre situația dificilă de pe piața gazelor naturale din țară.

În acest context, Premierul a menționat că suportul Uniunii Europene este crucial pentru asigurarea securității și independenței energetice a țării noastre, iar alinierea politicilor din domeniu la standardele europene și conectarea la piaţa energetică a UE, rămâne o prioritate a Executivului de la Chișinău.

„Având în vedere provocările actuale, suntem interesați să avem un dialog permanent la nivel înalt cu UE în sectorul energetic, care ne va ajuta în abordarea problemelor prioritare și identificarea domeniilor în care este necesară asistența părții europene”, a menționat premierul.

De asemenea, Natalia Gavrilița s-a referit la situația dificilă de pe piața gazelor naturale din Republica Moldova, menționând că Guvernul este implicat în negocieri pentru a soluționa această criză, în condițiile în care, până acum țara a fost dependentă de o singură sursă de aprovizionare. Totodată, premierul s-a referit la discuțiile inițiate pe acest subiect cu țările din regiune și proiectele care ar permite pe viitor aprovizionarea Republicii Moldova cu gaze și electricitate  din surse alternative.

La rândul său, Kadri Simson, a accentuat importanța avansării în realizarea proiectelor care vor contribui la sporirea nivelului de securitate energetică a țării noastre și a exprimat disponibilitatea UE de a oferi suportul necesar în depășirea dificultăților existente.

Realitatea Live

01 Feb. 2026, 12:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Feb. 2026, 12:44 // Actual //  Ursu Victor

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!