Ne duc faima! Start-upul britanic, fondat de Ion Suruceanu și Zara Nanu - cumpărat de o companie internațională

Compania britanică XpertHR, activă în segmentul resurselor umane, a achiziționat startup-ul Gapsquare, o platformă de analiză a disparităților salariale de gen din Marea Britanie, fondată de doi moldoveni.

Gapsquare, un start up din Marea Britanie abordează problema inegalitățile salariale de gen încă din 2017, totuși, în perioada pandemiei problema a devenit mai evidentă. Gapsquare, fondat de moldovenii Zara Nanu și Ion Suruceanu a fost printre câteva dintre startup-urile care abordează aceste probleme prin învățarea automată a problemei.

Software-ul său de analiză, care analizează și urmărește datele privind diferențele salariale, egalitatea salarială și datele privind diferențele salariale, a fost acum achiziționat de XpertHR, o parte a RELX, pentru o sumă nedivulgată.

Platforma Gapsquare – împreună cu cofondatorii Zara Nanu și Ion Suruceanu – se va alătura echipei XpertHR. Anterior, Gapsquare i-a avut ca clienți pe Vodafone, Condé Nast și Serco, reprezentând date de la zeci de mii de angajați.

Scopul companiei Gapsquare este de a oferi profesioniștilor din resurse umane informații detaliate cu privire la diferențele salariale de gen existente în companiile lor.

Prin intermediul platformei sale „FairPay Pro”, Gapsquare spune că poate identifica variabile pentru datele demografice ale angajaților, cum ar fi sexul, etnia, orientarea sexuală și dizabilitățile, identificând cauzele decalajelor salariale și propunând și urmărind acțiuni de remediere.

„Știm că pentru multe întreprinderi transparența în ceea ce privește corectitudinea compensării și raportarea salarială este una dintre prioritățile de pe ordinea de zi. Cercetările efectuate de Gartner indică faptul că peste 80% dintre întreprinderile din întreaga lume sunt încurajate să ia măsuri în ceea ce privește echitatea salarială și diferențele salariale, pe măsură ce forța de muncă se schimbă și generațiile mai tinere care intră pe forța de muncă sunt din ce în ce mai interesate de transparență, durabilitate și egalitate. Prin unirea forțelor, XpertHR și Gapsquare sunt mai bine echipate pentru a susține nevoile în continuă evoluție ale clienților noștri și ale afacerilor din întreaga lume. ”, a declarat Zara Nanu.

Scott Walker, director general la XpertHR, a declarat: „Sunt încântat să aduc Gapsquare în familia XpertHR. Misiunea noastră este una simplă: să creăm locuri de muncă intenționate pentru fiecare persoană din fiecare organizație. Ambele companii sunt dedicate îmbunătățirii experiențelor a milioane de profesioniști care lucrează în întreaga lume. Combinând tehnologia avansată a Gapsquare cu expertiza XpertHR în date privind recompensele, putem echipa mai bine angajatorii pentru a construi o lume în care munca este incluzivă, în care salariul să se încadreze în valoare și diversele talente prosperă. „

We’re excited to announce our acquisition of @gapsquare. With the advanced technology of #Gapsquare and the expertise of #XpertHR, we’ll equip employers to build workplaces characterised by #inclusivity, #payequity and #diversity. Read more here: https://t.co/37wlSTWDgF pic.twitter.com/BvHx4PaLUU

— XpertHR (@XpertHR) August 2, 2021

Cine sunt Zara Nanu și Ion Suruceanu

Zara Nanu este fiică și nepoată de profesori. La moment este CEO la Gapsquare. De asemenea, ea este și membră a Global Future Council on New Agenda for Equity and Social Justice at World Economic Forum. Ea a fost inspirată să analizeze mai profund problema decalajului de remunerare între femei și bărbați după ce a lucrat cu un program de prevenire a traficului de femei în Moldova. Zara a înțeles că femeile erau aruncate în ateliere și obțineau un salariu minim, prinse astfel în sărăcie.

Zara Nanu a crescut la Chișinău, apoi s-a mutat la Bristol, Marea Britanie, și a început Gapsquare. Nanu a vorbit anterior despre modul în care atitudinile sovietice față de egalitatea de gen – în cazul în care sistemul comunist impunea ca bărbații și femeile să fie tratați în mod egal – a făcut-o să-și dea seama că practicile occidentale au devenit de fapt retrograde prin comparație.

#achizitionare #Gapsquare #Ion Suruceanu #XpertHR #zara nanu #salariu #start-up #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Neprelungirea regimului de licențiere a importurilor de cereale și oleaginoase în anul 2026 nu a generat un val de importuri în Republica Moldova, contrar temerilor exprimate de o parte a fermierilor. Datele statistice analizate de economistul Iurie Rija arată că piața internă nu a fost inundată cu floarea-soarelui din exterior, iar volumele importate au rămas reduse și strict orientate către material semincer și utilizări speciale.

Odată cu introducerea licențierii, piața moldovenească a fost practic închisă pentru importurile de floarea-soarelui destinate procesării în ulei. În consecință, importurile realizate în ultimii ani au vizat aproape exclusiv semințe certificate, utilizate pentru însămânțare sau pentru sectoare de nișă, precum industria de cofetărie.

Statisticile confirmă caracterul restrâns al acestui flux. În anul 2024, Republica Moldova a importat 4.049 tone de semințe de floarea-soarelui, aproape integral ca material semincer, la un preț mediu foarte ridicat, de peste 168 lei per kilogram. În 2025, volumul a crescut ușor, până la 5.686 tone, însă destinația a rămas aceeași, iar prețul mediu s-a situat în jur de 128 lei/kg.

Important este faptul că neprelungirea licențierii în 2026 nu a schimbat radical situația. În luna ianuarie 2026 au fost importate doar 588 tone de semințe de floarea-soarelui, tot ca material semincer, la un preț mediu de 151,69 lei/kg — un volum considerat nesemnificativ din punct de vedere al impactului asupra pieței interne.

Structura importatorilor confirmă că nu este vorba despre operatori orientați spre procesare sau speculație. Piața este dominată de companii mari, specializate în comercializarea semințelor certificate și a inputurilor agricole, precum SYSTEM CAPITAL MANAGEMENT SRL, TRANSTEST SRL, VADALEX-AGRO SRL, BIOPROTECT SRL sau DIAZCHIM SRL. Aceste firme deservesc în principal fermierii, nu industria de procesare.

Și din punct de vedere geografic, importurile indică o orientare clară către parteneri regionali și europeni. România este principalul furnizor de semințe de floarea-soarelui pentru Republica Moldova, urmată de Turcia și Bulgaria, care și-au majorat livrările în 2025. Franța completează lista ca sursă tradițională de genetică agricolă și material semincer certificat, ceea ce confirmă că importurile vizează produse cu standarde tehnologice și fitosanitare ridicate.

Potrivit analizei, lipsa importurilor de floarea-soarelui pentru procesare are o explicație strict economică. În sezonul curent, prețul semințelor în Ucraina este similar cu cel din Republica Moldova, iar costurile suplimentare de transport, logistică și finanțare fac nerentabilă achiziția și livrarea acestora către fabricile moldovenești.

În concluzie, datele arată că temerile privind un aflux masiv de importuri după eliminarea licențierii nu s-au confirmat. Piața rămâne protejată de realitățile economice, iar importurile de floarea-soarelui continuă să fie limitate, scumpe și orientate aproape exclusiv către material semincer, fără a afecta procesatorii sau prețurile interne.