Ne duc faima! Start-upul britanic, fondat de Ion Suruceanu și Zara Nanu - cumpărat de o companie internațională

Compania britanică XpertHR, activă în segmentul resurselor umane, a achiziționat startup-ul Gapsquare, o platformă de analiză a disparităților salariale de gen din Marea Britanie, fondată de doi moldoveni.

Gapsquare, un start up din Marea Britanie abordează problema inegalitățile salariale de gen încă din 2017, totuși, în perioada pandemiei problema a devenit mai evidentă. Gapsquare, fondat de moldovenii Zara Nanu și Ion Suruceanu a fost printre câteva dintre startup-urile care abordează aceste probleme prin învățarea automată a problemei.

Software-ul său de analiză, care analizează și urmărește datele privind diferențele salariale, egalitatea salarială și datele privind diferențele salariale, a fost acum achiziționat de XpertHR, o parte a RELX, pentru o sumă nedivulgată.

Platforma Gapsquare – împreună cu cofondatorii Zara Nanu și Ion Suruceanu – se va alătura echipei XpertHR. Anterior, Gapsquare i-a avut ca clienți pe Vodafone, Condé Nast și Serco, reprezentând date de la zeci de mii de angajați.

Scopul companiei Gapsquare este de a oferi profesioniștilor din resurse umane informații detaliate cu privire la diferențele salariale de gen existente în companiile lor.

Prin intermediul platformei sale „FairPay Pro”, Gapsquare spune că poate identifica variabile pentru datele demografice ale angajaților, cum ar fi sexul, etnia, orientarea sexuală și dizabilitățile, identificând cauzele decalajelor salariale și propunând și urmărind acțiuni de remediere.

„Știm că pentru multe întreprinderi transparența în ceea ce privește corectitudinea compensării și raportarea salarială este una dintre prioritățile de pe ordinea de zi. Cercetările efectuate de Gartner indică faptul că peste 80% dintre întreprinderile din întreaga lume sunt încurajate să ia măsuri în ceea ce privește echitatea salarială și diferențele salariale, pe măsură ce forța de muncă se schimbă și generațiile mai tinere care intră pe forța de muncă sunt din ce în ce mai interesate de transparență, durabilitate și egalitate. Prin unirea forțelor, XpertHR și Gapsquare sunt mai bine echipate pentru a susține nevoile în continuă evoluție ale clienților noștri și ale afacerilor din întreaga lume. ”, a declarat Zara Nanu.

Scott Walker, director general la XpertHR, a declarat: „Sunt încântat să aduc Gapsquare în familia XpertHR. Misiunea noastră este una simplă: să creăm locuri de muncă intenționate pentru fiecare persoană din fiecare organizație. Ambele companii sunt dedicate îmbunătățirii experiențelor a milioane de profesioniști care lucrează în întreaga lume. Combinând tehnologia avansată a Gapsquare cu expertiza XpertHR în date privind recompensele, putem echipa mai bine angajatorii pentru a construi o lume în care munca este incluzivă, în care salariul să se încadreze în valoare și diversele talente prosperă. „

We’re excited to announce our acquisition of @gapsquare. With the advanced technology of #Gapsquare and the expertise of #XpertHR, we’ll equip employers to build workplaces characterised by #inclusivity, #payequity and #diversity. Read more here: https://t.co/37wlSTWDgF pic.twitter.com/BvHx4PaLUU

— XpertHR (@XpertHR) August 2, 2021

Cine sunt Zara Nanu și Ion Suruceanu

Zara Nanu este fiică și nepoată de profesori. La moment este CEO la Gapsquare. De asemenea, ea este și membră a Global Future Council on New Agenda for Equity and Social Justice at World Economic Forum. Ea a fost inspirată să analizeze mai profund problema decalajului de remunerare între femei și bărbați după ce a lucrat cu un program de prevenire a traficului de femei în Moldova. Zara a înțeles că femeile erau aruncate în ateliere și obțineau un salariu minim, prinse astfel în sărăcie.

Zara Nanu a crescut la Chișinău, apoi s-a mutat la Bristol, Marea Britanie, și a început Gapsquare. Nanu a vorbit anterior despre modul în care atitudinile sovietice față de egalitatea de gen – în cazul în care sistemul comunist impunea ca bărbații și femeile să fie tratați în mod egal – a făcut-o să-și dea seama că practicile occidentale au devenit de fapt retrograde prin comparație.

#achizitionare #Gapsquare #Ion Suruceanu #XpertHR #zara nanu #salariu #start-up #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.