Ne sufocăm în deșeuri. Cine vrea să ne scape Moldova de gunoaie

BERD urmează să acorde Republicii Moldova 25 de milioane de euro pentru implementarea unui proiect de eliminare a deșeurilor solide cu un cost total de 103 milioane de euro.

BERD va lua o decizie cu privire la acordarea unui împrumut Republicii Moldova în data de 8 decembrie. Banii sunt destinate finanțării investițiilor prioritare pentru îmbunătățirea serviciilor de gestionare a deșeurilor solide în întreaga țară, crearea sistemelor integrate de gestionare a deșeurilor solide în regiunile participante de gestionare a deșeurilor, în conformitate cu Strategia națională de gestionare a deșeurilor din Moldova și cu angajamentele țării în temeiul Acordului de Asociere cu UE.

Proiectul are menirea de a gestiona deșeurilor solide. Banii vor fi acordați în mai multe tranșe. Prima tranșă urmează să fie acordată la semnarea contractului de împrumut și va cofinanța investiții în raioanele Ungheni, Nisporeni și Călărași. Banii care vor fi acordați ulterior vor fi direcționați spre alte regiuni ale țării, care vor fi propuse de guvern.

Costul total al proiectului „Deșeuri solide în Moldova” va constitui 103 milioane de euro. Suplimentar, la împrumutul va mai fi acordat un credit de 25 milioane euro de la Banca Europeană de Investiții.

Crearea infrastructurii de gestionare a deșeurilor solide în Moldova este estimată la 200 de milioane de euro.

Trei milioane de metri cubi de gunoi se adună anual în Republica Moldova. Două milioane din acestea sunt aruncate de populație, restul – de întreprinderi. Mai mult de o treime din deșeuri – 1,2 milioane de metri cubi – revin Chișinăului.

#gunoi #bani #BERD

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ultima tranșă de finanțare din programul cu Fondul Monetar Internațional (FMI) nu a mai fost acordată Republicii Moldova după demiterea fostei șefe a Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin. Declarația a fost făcută de economistul Veaceslav Ioniță în cadrul emisiunii „Contransens” a publicației ZIUA.

Întârzierea reformelor de guvernanță și anticorupție din Republica Moldova pune sub semnul întrebării capacitatea statului de a garanta că banii publici sunt cheltuiți corect, a punctat Ioniță.

Potrivit acestuia, partenerii externi au atras în repetate rânduri atenția asupra problemelor de transparență și control al cheltuielilor publice.

„La voi, cheltuielile… noi nu putem garanta că banul public este cheltuit corect”, a spus Ioniță, menționând că lipsa unor mecanisme eficiente de verificare creează suspiciuni privind modul în care sunt utilizate resursele bugetare.

Economistul a dat drept exemplu proiectele de infrastructură, unde, potrivit lui, apar frecvent dubii legate de calitatea lucrărilor executate.

„Ați văzut știrea asta cu asfaltul: trebuie să fie 14 centimetri, dar pun șapte. Nu mai vorbesc de calitate și așa mai departe”, a afirmat el.

Veaceslav Ioniță susține că problema nu este doar modul în care sunt cheltuiți banii publici, ci și faptul că instituțiile statului nu dispun de suficiente instrumente pentru a demonstra că aceste cheltuieli sunt verificate eficient.

Economistul a făcut referire și la reacțiile partenerilor externi, inclusiv ale Fondului Monetar Internațional (FMI), care, potrivit lui, au subliniat că lipsa unor mecanisme solide de control al finanțelor publice reprezintă un risc atunci când este vorba de acordarea de împrumuturi.

În acest context, Ioniță a invocat și conceptul de „datorie odioasă”, utilizat în dreptul internațional, care se referă la situațiile în care o guvernare contractează împrumuturi contrar intereselor populației, iar ulterior aceste datorii pot fi contestate.

„Există cazuri în practica internațională când statele au demonstrat că datoriile contractate de guverne corupte au fost împotriva voinței cetățenilor și împotriva intereselor naționale”, a explicat economistul.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, partenerii externi sunt atenți la modul în care sunt gestionate finanțele publice și la existența unor instituții independente capabile să verifice utilizarea banilor publici.

Precedentul program cu FMI s-a încheiat la sfârșitul lunii octombrie trecut, însă Republica Moldova nu a beneficiat de ultimele două tranșe de finanțare, în valoare totală de circa 170 de milioane de dolari. Autoritățile au recunoscut că fondurile nu au fost debursate din cauza neîndeplinirii unor angajamente asumate, în special pe componenta de cheltuieli.