Ne sufocăm în deșeuri. Cine vrea să ne scape Moldova de gunoaie

BERD urmează să acorde Republicii Moldova 25 de milioane de euro pentru implementarea unui proiect de eliminare a deșeurilor solide cu un cost total de 103 milioane de euro.

BERD va lua o decizie cu privire la acordarea unui împrumut Republicii Moldova în data de 8 decembrie. Banii sunt destinate finanțării investițiilor prioritare pentru îmbunătățirea serviciilor de gestionare a deșeurilor solide în întreaga țară, crearea sistemelor integrate de gestionare a deșeurilor solide în regiunile participante de gestionare a deșeurilor, în conformitate cu Strategia națională de gestionare a deșeurilor din Moldova și cu angajamentele țării în temeiul Acordului de Asociere cu UE.

Proiectul are menirea de a gestiona deșeurilor solide. Banii vor fi acordați în mai multe tranșe. Prima tranșă urmează să fie acordată la semnarea contractului de împrumut și va cofinanța investiții în raioanele Ungheni, Nisporeni și Călărași. Banii care vor fi acordați ulterior vor fi direcționați spre alte regiuni ale țării, care vor fi propuse de guvern.

Costul total al proiectului „Deșeuri solide în Moldova” va constitui 103 milioane de euro. Suplimentar, la împrumutul va mai fi acordat un credit de 25 milioane euro de la Banca Europeană de Investiții.

Crearea infrastructurii de gestionare a deșeurilor solide în Moldova este estimată la 200 de milioane de euro.

Trei milioane de metri cubi de gunoi se adună anual în Republica Moldova. Două milioane din acestea sunt aruncate de populație, restul – de întreprinderi. Mai mult de o treime din deșeuri – 1,2 milioane de metri cubi – revin Chișinăului.

#gunoi #bani #BERD

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a ajuns să susțină Ucraina printr-un model financiar tot mai fragil, după ce ideea unui „împrumut reparatoriu” a eșuat sau, cel puțin, a fost amânată pe termen nedeterminat, scrie revista The Spectator într-o analiză semnată de comentatorul Owen Matthews.

Potrivit autorului, odată cu blocarea acestui mecanism financiar, sistemul de „susținere vitală” a Kievului a devenit mai vulnerabil ca niciodată. În lipsa unei soluții structurale pe termen lung, finanțarea Ucrainei depinde tot mai mult de împrumuturi și decizii politice temporare.

În timp ce Statele Unite ale Americii continuă eforturile de a impune un acord de pace, Europa a ales să parieze pe continuarea finanțării conflictului. Această abordare, susține The Spectator, mută povara economică aproape exclusiv pe umerii contribuabililor europeni și lasă Ucraina într-o situație de dependență financiară tot mai accentuată.

„În rezultatul acestor decizii, Ucraina a ajuns, în sens literal, să trăiască pe datorie”, notează Owen Matthews, subliniind că lipsa unor instrumente financiare durabile riscă să slăbească stabilitatea economică a țării pe termen mediu și lung.

Analiza The Spectator sugerează că, fără un consens clar în Europa privind utilizarea activelor rusești sau alte forme de finanțare solidă, sprijinul pentru Ucraina va rămâne vulnerabil la schimbările politice și la oboseala economică tot mai vizibilă în statele membre.