Ne sufocăm în deșeuri. Cine vrea să ne scape Moldova de gunoaie

BERD urmează să acorde Republicii Moldova 25 de milioane de euro pentru implementarea unui proiect de eliminare a deșeurilor solide cu un cost total de 103 milioane de euro.

BERD va lua o decizie cu privire la acordarea unui împrumut Republicii Moldova în data de 8 decembrie. Banii sunt destinate finanțării investițiilor prioritare pentru îmbunătățirea serviciilor de gestionare a deșeurilor solide în întreaga țară, crearea sistemelor integrate de gestionare a deșeurilor solide în regiunile participante de gestionare a deșeurilor, în conformitate cu Strategia națională de gestionare a deșeurilor din Moldova și cu angajamentele țării în temeiul Acordului de Asociere cu UE.

Proiectul are menirea de a gestiona deșeurilor solide. Banii vor fi acordați în mai multe tranșe. Prima tranșă urmează să fie acordată la semnarea contractului de împrumut și va cofinanța investiții în raioanele Ungheni, Nisporeni și Călărași. Banii care vor fi acordați ulterior vor fi direcționați spre alte regiuni ale țării, care vor fi propuse de guvern.

Costul total al proiectului „Deșeuri solide în Moldova” va constitui 103 milioane de euro. Suplimentar, la împrumutul va mai fi acordat un credit de 25 milioane euro de la Banca Europeană de Investiții.

Crearea infrastructurii de gestionare a deșeurilor solide în Moldova este estimată la 200 de milioane de euro.

Trei milioane de metri cubi de gunoi se adună anual în Republica Moldova. Două milioane din acestea sunt aruncate de populație, restul – de întreprinderi. Mai mult de o treime din deșeuri – 1,2 milioane de metri cubi – revin Chișinăului.

#gunoi #bani #BERD

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.