Ne sufocăm în deșeuri. Cine vrea să ne scape Moldova de gunoaie

BERD urmează să acorde Republicii Moldova 25 de milioane de euro pentru implementarea unui proiect de eliminare a deșeurilor solide cu un cost total de 103 milioane de euro.

BERD va lua o decizie cu privire la acordarea unui împrumut Republicii Moldova în data de 8 decembrie. Banii sunt destinate finanțării investițiilor prioritare pentru îmbunătățirea serviciilor de gestionare a deșeurilor solide în întreaga țară, crearea sistemelor integrate de gestionare a deșeurilor solide în regiunile participante de gestionare a deșeurilor, în conformitate cu Strategia națională de gestionare a deșeurilor din Moldova și cu angajamentele țării în temeiul Acordului de Asociere cu UE.

Proiectul are menirea de a gestiona deșeurilor solide. Banii vor fi acordați în mai multe tranșe. Prima tranșă urmează să fie acordată la semnarea contractului de împrumut și va cofinanța investiții în raioanele Ungheni, Nisporeni și Călărași. Banii care vor fi acordați ulterior vor fi direcționați spre alte regiuni ale țării, care vor fi propuse de guvern.

Costul total al proiectului „Deșeuri solide în Moldova” va constitui 103 milioane de euro. Suplimentar, la împrumutul va mai fi acordat un credit de 25 milioane euro de la Banca Europeană de Investiții.

Crearea infrastructurii de gestionare a deșeurilor solide în Moldova este estimată la 200 de milioane de euro.

Trei milioane de metri cubi de gunoi se adună anual în Republica Moldova. Două milioane din acestea sunt aruncate de populație, restul – de întreprinderi. Mai mult de o treime din deșeuri – 1,2 milioane de metri cubi – revin Chișinăului.

#gunoi #bani #BERD

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.