Ne sufocăm în deșeuri. Cine vrea să ne scape Moldova de gunoaie

06 Oct. 2021, 09:05
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
06 Oct. 2021, 09:05 // Actual //  bani.md

BERD urmează să acorde Republicii Moldova 25 de milioane de euro pentru implementarea unui proiect de eliminare a deșeurilor solide cu un cost total de 103 milioane de euro.

BERD va lua o decizie cu privire la acordarea unui împrumut Republicii Moldova în data de 8 decembrie. Banii sunt destinate finanțării investițiilor prioritare pentru îmbunătățirea serviciilor de gestionare a deșeurilor solide în întreaga țară, crearea sistemelor integrate de gestionare a deșeurilor solide în regiunile participante de gestionare a deșeurilor, în conformitate cu Strategia națională de gestionare a deșeurilor din Moldova și cu angajamentele țării în temeiul Acordului de Asociere cu UE.

Proiectul are menirea de a gestiona deșeurilor solide. Banii vor fi acordați în mai multe tranșe. Prima tranșă urmează să fie acordată la semnarea contractului de împrumut și va cofinanța investiții în raioanele Ungheni, Nisporeni și Călărași. Banii care vor fi acordați ulterior vor fi direcționați spre alte regiuni ale țării, care vor fi propuse de guvern.

Costul total al proiectului „Deșeuri solide în Moldova” va constitui 103 milioane de euro. Suplimentar, la împrumutul va mai fi acordat un credit de 25 milioane euro de la Banca Europeană de Investiții.

Crearea infrastructurii de gestionare a deșeurilor solide în Moldova este estimată la 200 de milioane de euro.

Trei milioane de metri cubi de gunoi se adună anual în Republica Moldova. Două milioane din acestea sunt aruncate de populație, restul – de întreprinderi. Mai mult de o treime din deșeuri – 1,2 milioane de metri cubi – revin Chișinăului.

17 Oct. 2026, 14:08
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Oct. 2026, 14:08 // Actual //  Ursu Victor

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, avertizează Uniunea Europeană că separarea Republicii Moldova de Ucraina în procesul de aderare ar reprezenta o decizie greșită din punct de vedere moral. Liderul de la Kiev insistă ca cele două state să continue împreună parcursul european, în contextul discuțiilor privind posibilitatea accelerării negocierilor cu Chișinăul, independent de blocajele politice care afectează Ucraina.

„Ar fi pur și simplu greșit să fim separați pe drumul nostru către UE. Sper că acest lucru nu se va întâmpla, pentru că ar fi incorect din punct de vedere moral”, a declarat Zelenski.

Președintele ucrainean și-a argumentat poziția inclusiv prin rolul pe care Ucraina îl joacă în asigurarea securității Republicii Moldova. Potrivit acestuia, Kievul contribuie la prevenirea unor eventuale provocări rusești în regiunea transnistreană, mobilizând inclusiv resurse ale serviciilor de informații și structurilor militare.

„Noi protejăm și Moldova de încercările Rusiei de a crea probleme prin intermediul Transnistriei”, a afirmat Zelenski.

Liderul ucrainean a sugerat că eforturile Kievului pentru menținerea stabilității în regiune trebuie luate în considerare atunci când Bruxellesul decide asupra viitorului european al celor două țări. Potrivit acestuia, Ucraina este nevoită uneori să redirecționeze resurse militare pentru a preveni riscurile de securitate care ar putea afecta inclusiv Republica Moldova.

Declarațiile vin într-un moment în care la nivel european se discută tot mai intens despre posibilitatea ca Republica Moldova să avanseze separat de Ucraina în procesul de aderare, în condițiile în care parcursul Kievului se confruntă cu opoziția Ungariei.

Zelenski susține că Ucraina a avansat deja în negocierile de aderare, prin deschiderea a patru dintre cele șase clustere, și își propune să le deschidă pe celelalte două până la sfârșitul anului.

Republica Moldova și Ucraina au început împreună negocierile de aderare la Uniunea Europeană în iunie 2024. Potrivit informațiilor prezentate, la 13 octombrie 2026, în cadrul conferințelor interguvernamentale de la Luxemburg, a fost oficializată deschiderea a încă două clustere de negociere, astfel încât ambele state au ajuns la patru din cele șase grupuri de capitole.

Deși cele două țări au parcurs până acum etape comune, procesul de aderare este bazat pe meritele și progresele individuale ale fiecărui stat candidat. Prin urmare, Republica Moldova ar putea avansa mai rapid decât Ucraina dacă îndeplinește condițiile necesare și obține acordul statelor membre ale UE.

Pentru Chișinău, o eventuală separare a celor două dosare ar putea însemna accelerarea negocierilor și evitarea blocajelor politice care vizează direct Ucraina. Pentru Kiev însă, o asemenea decizie ar reprezenta o ruptură în parcursul european comun, pe care Zelenski încearcă să o împiedice.