Nemții și-au burdușit depozitele cu gaz

Germania şi-a atins un obiectiv crucial privind depozitele de gaze naturale înainte de termen, dar cu toate acestea Agenţia Federală a Reţelelor din Germania a avertizat că asta nu este suficient pentru a garanta aprovizionarea în lunile reci de iarnă, transmite Bloomberg.

Gradul de umplere a depozitelor de gaze din Germania a ajuns în prezent la 95,14%, echivalentul consumului timp de două luni de iarnă, cu două săptămâni înaintea termenului limită de 1 noiembrie, a informat vineri Ministerul Economiei de la Berlin într-un comunicat de presă.

„În pofida opririi gazoductului Nord Stream 1, depozitele de gaze au fost umplute mai repede decât se preconiza”, a precizat ministrul german al Economiei, Robert Habeck (foto).

Chiar dacă strategia de a face apel către industrie şi cetăţeni pentru ca aceştia să îşi reducă cererea de gaze şi să evite raţionalizarea pare să dea roade pentru moment, o iarnă mai friguroasă decât de obicei ar putea perturba activitatea economică iar gospodăriile ar putea să nu primească suficient combustibil pentru a se încălzi.

„Depozitele bine umplute ne vor ajuta la iarnă însă doar aceste facilităţi de depozitare nu sunt suficiente. Gazul din depozite este suficient doar pentru aproximativ două luni de iarnă”, a subliniat Klaus Mueller, preşedintele Agenţiei Federale a Reţelelor din Germania (BNetzA).

În timp ce livrările de gaze naturale din Rusia s-au redus pe parcursul ultimului an, iar livrările prin conducta Nord Stream au fost oprite luna trecută, vremea favorabilă a ajutat la reducerea cererii de gaze. Graţie temperaturilor peste medie de săptămâna trecută, germanii au utilizat cu 30% mai puţine gaze decât în perioada similară a anului trecut.

Pentru a evita o situaţie de urgenţă la iarnă, Germania trebuie să îşi majoreze importurile de gaze, a precizat Klaus Mueller. Guvernul de la Berlin a închiriat cinci terminale plutitoare pentru importul de gaze lichefiate şi cel puţin două vor fi gata să funcţioneze la iarnă. Potrivit lui Klaus Mueller, consumul de gaze trebuie redus cu cel puţin 20%.

#gemania #depozite #gaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Sezonul 2025/2026 se anunță paradoxal pentru cultivatorii de rapiță din Republica Moldova: deși suprafețele însămânțate au revenit spectaculos la circa 100 000 ha – peste dublul anului trecut – fermierii trebuie să se pregătească pentru cotații mai temperate decât maximele atinse în 2024. Potrivit economistului Iurie Rija, oferta bogată din România, Rusia și Bulgaria, coroborată cu o recoltă europeană internă mai mare, va reduce cu aproximativ 1,2 milioane t cererea Uniunii Europene pentru rapiță importată, principalul debușeu al producției moldovenești.

În acest context, competiția dintre exportatorii din afara UE – Ucraina, Moldova și Canada – se va intensifica, ceea ce va împinge prețurile de frontieră în jos. Moldova, lipsită de cote preferențiale consistente, riscă să vândă sub nivelurile de anul trecut, mai ales că traderii europeni vor beneficia de excedentul românesc și de revenirea cerealieră a Rusiei și Ucrainei. Singura variabilă pozitivă ar putea fi o recoltă ucraineană semnificativ mai mică decât cea estimată oficial (2–2,5 mil. t), scenariu care ar susține prețurile regionale în toamnă.

Datele UkrAgroConsult arată deja volatilitate: contractele forward pentru rapița ucraineană au urcat cu 10–15 $/t într-o singură săptămână, atingând 515–525 dolari/t FOB Marea Neagră, dar rămân sub vârful de 550–565 dolari/t din iunie 2025. Fermierii moldoveni nu ar trebui să mizeze pe repetarea acelui maxim; mai degrabă, strategia de stocare ar putea redeveni esențială. În 2024, reținerea mărfii în fermă a redus lichiditatea și a sprijinit cotațiile de iarnă; aceeași tactică ar putea tempera eventualele scăderi din iulie–august 2025, mai ales dacă cererea de biodiesel în UE rămâne robustă.

Statistica sezonului comercial care se încheie este, însă, mai puțin favorabilă: Moldova a exportat numai 110 129 t de rapiță (–60 % față de 2023/24), coborând pe locul 4 în topul furnizorilor UE cu o cotă de 1,4 %. Prețul mediu de export a urcat la 9,10 lei/kg, dar rămâne sub pragul de 11 lei/kg din 2022/23. „RUSAGRO-PRIM”, „VADALEX GRAINS” și „GRANDO INVEST TRADING” au dominat livrările din 2024, iar în prima jumătate din 2025 liderii s-au reconfigurat: „CURTEA DACILOR” și „AGRO-NOVA PRIM” au urcat în top alături de „RUSAGRO-PRIM”, cumulând 94 % din exporturi.

Creșterea rapidă a suprafețelor – de la 43 217 ha oficial în 2024 la o estimare de 100 000 ha pentru recolta 2025 – reflectă reînnoirea încrederii fermierilor în profitabilitatea culturii, susținută de condiții de semănat ideale în toamna trecută și de prețurile încă atractive din piața europeană a uleiului vegetal. Totuși, economistul avertizează că „sabia cu două tăișuri” rămâne: randamentele ridicate vor spori veniturile la hectar, dar valoarea totală obținută pe tonă s-ar putea eroda dacă surplusul regional nu va fi absorbit rapid.

Concluzia analizei este una de optimism rezervat: 2025/26 promite un an agricol bun, însă succesul financiar depinde de capacitatea Moldovei de a valorifica prompt recolta – fie prin contracte la termen în perioadele de vârf, fie printr-o politică inteligentă de stocare – și de menținerea canalelor logistice spre principalele piețe din România și Bulgaria.