Nervozitate la Kremlin după interzicerea televiziunilor pro-ruse: „Un act fără precedent de cenzură politică”

Rusia a denunţat sâmbătă decizia luată în ajun de Republica Moldova de a suspenda licenţa de emisie a şase posturi de televiziune, măsură pe care Moscova a calificat-o drept „cenzură politică”.

„Considerăm că această interdicţie este un act fără precedent de cenzură politică, un abuz asupra principiului pluralismului media şi o încălcare flagrantă a dreptului la liber acces la informaţie la care conducerea politică a Republicii Moldova îşi declară periodic adeziunea”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, Maria Zaharova.

„În lumina consecinţelor fără precedent a implementării acestei interdicţii pentru partea rusofonă a populaţiei ţării, calificăm aceasta drept o încălcare cinică a drepturilor minorităţilor naţionale”, a adăugat reprezentanta diplomaţiei ruse.

Şase posturi de televiziune din Republica Moldova îşi vor suspenda activitatea pe durata stării de urgenţă, conform unei decizii aprobate vineri în cadrul şedinţei Comisiei pentru Situaţii Excepţionale (CSE), prezidate de premierul moldovean Natalia Gavriliţa. Posturile vizate de această decizie sunt Accent TV, NTV Moldova, Orhei TV, Primul în Moldova, RTR Moldova şi TV6.

Posturile respective, dintre care unele emit în limba rusă, sunt acuzate că difuzează ”informaţii incorecte” despre Republica Moldova şi despre agresiunea militară rusă contra Ucrainei.

Decizia de suspendare va intra în vigoare luni şi se va aplica pe perioada stării de urgenţă declarate de Republica Moldova după începerea în 24 februarie a invaziei ruse în Ucraina.

#televiziuni #zaharova #interzicere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Calea Ferată din Moldova a anunțat solemn, într-un comunicat de presă, o premieră mondială că a reușit, pentru prima dată în ultimii zece ani, să repare o locomotivă diesel pe cont propriu. Este vorba despre venerabila ЧМЭ3-4952, o locomotivă de colecție sovietică, care a primit o a doua tinerețe chiar în atelierele întreprinderii de stat.

„Un moment de referință”, spune CFM, referindu-se la faptul că în sfârșit au avut bani, oameni și piese pentru o reparație capitală – o combinație rară în istoria recentă a infrastructurii moldovenești. S-au reparat motoare, s-a șlefuit arborele cotit (ceva ce, potrivit anunțului oficial, nu s-a mai întâmplat din epoca agricol-industrială – adică 1991), iar inginerii, electricienii și mecanicii au fost felicitați pentru faptul că, de data asta, locomotiva nu a fost trimisă în Ucraina, România sau direct la fier vechi.

Până acum, astfel de intervenții erau considerate imposibile, din motive ce țineau de lipsă de bani, de piese sau pur și simplu de voință. Acum însă, se deschide o nouă eră – una în care poate, cu puțin noroc și vreo încă zece ani, vom reuși să reparăm și următoarea locomotivă din muzeul viu al căii ferate moldovenești.

CFM promite că această reparație nu e doar un accident fericit, ci începutul unei „modernizări”, cuvânt care în transportul feroviar moldovenesc înseamnă de obicei că ceva vechi a fost vopsit cu o culoare nouă.

„Acum avem autonomie tehnică”, anunță întreprinderea, într-o explozie de optimism mecanic. Între timp, călătorii așteaptă încă trenul Chișinău–Iași care întârzie pentru că… locomotiva recent reparată a avut nevoie de o reajustare de urgență.

Glorie locomotivelor vechi și celor care le mai pot da o viață!