Nici un bob de orez nu trebuie să fie pierdut. Criza alimentară din Coreea de Nord e mai gravă decât se estima

Avertismente severe vin din interiorul și din afara Coreei de Nord în legătură cu criza prin care trece țara. Sunt îngrijorări că cei mai vulnerabili vor muri de foame și că pe străzi vor fi tot mai mulți copii orfani.

„Probleme precum mai mulți copii orfani pe străzi și moartea din cauza foamei sunt raportate continuu”, a declarat Lee Sang Yong, redactorul șef al Daily NK, care are surse din Coreea de Nord.

Lipsa alimentelor este mai gravă decât se estima, iar cei care suferă cel mai mult sunt cei săraci, a spus el, citat de BBC.

Obținerea informațiilor din Coreea de Nord este din ce în ce mai dificilă. Granița a fost închisă din ianuarie anul trecut pentru a preveni răspândirea Covid-19 din China. Chiar și trimiterea de mesaje din țară către familie și prieteni care au fugit în Coreea de Sud este riscantă. Și totuși, unii încă încearcă să trimită scrisori sau mesaje audio celor dragi și către publicațiile din Seul.

„Lupta pentru fiecare bob de orez”

Coreea de Nord s-a luptat întotdeauna cu lipsa de alimente, dar pandemia a înrăutățit problema. Liderul Kim Jong-un a comparat situația actuală cu cel mai mare dezastru al țării din anii 1990, în care sute de mii de oameni au murit de foamete.

Situația nu este considerată însă atât de rea. Încă. Sunt speranțe, deoarece Coreea de Nord pare să se pregătească să redeschidă granița cu China. Nu este clar însă dacă ajutorul și comerțul vor fi suficiente pentru a răspunde crizelor existente.

În aceste condiții, recolta din acest an este crucială. Recoltele de anul trecut au fost parțial distruse de taifunuri. Zeci de mii de oameni, inclusiv armata, au fost trimiși să ajute pe câmp la strângerea de orez și porumb.

Kim Jong-un a ordonat ca niciun bob de orez din țară să nu fie pierdut și să fie trimiși să ajute toți cei care pot face asta. Cei care fură din recoltă vor fi aspru pedepsiți.

Săptămâna trecută, Serviciul Național de Informații din Coreea de Sud a comunicat în cadrul unei audieri parlamentare ținute cu ușile închise că Kim Jong-un este îngrijorat de situație și că lipsa medicamentelor și a proviziilor esențiale a accelerat răspândirea bolilor infecțioase, cum ar fi febra tifoidă.

Tehnologie deficitară în agricultură

Coreea de Nord se confruntă cu două probleme majore legat de aprovizionarea cu alimente.

Prima este legată de tehnologia folosită pentru cultivare. Deși Phenianul a investit în noi tehnologii militare și rachete, nu are mașini moderne necesare pentru o recoltare rapidă și de succes, potrivit experților.

Choi Yongho de la Institutul Economic Rural din Coreea spune că numărul mic de echipamente agricole duce la o productivitate alimentară scăzută. Un fermier sud-coreean care muncește în apropierea zonei demilitarizate care desparte cele două țări, a spus că i-a luat o oră să-și strângă recolta de orez, cu un utilaj. Dacă ar fi făcut-o cu mâinile, așa cum se face în nord, i-ar fi luat o săptămână, a spus el.

Încălzirea globală, o altă problemă majoră în Coreea de Nord

Nu doar lipsa tehnologiei și criza alimentară îngrijorează în Coreea de Nord, ci și schimbările climatice.

Țara este una dintre cele 11 state cel mai vulnerabile la efectele încălzirii globale. Coreea de Nord este deosebit de vulnerabilă la dezastrele naturale. Inundațiile, ploile musonice și taifunurile lovesc în fiecare an, iar zonele de coastă vor fi tot mai expuse riscului.

Suprafața limitată pe care țara o are pentru agricultură ar putea fi cel mai grav afectată. Se așteaptă o scădere puternică a producției de orez și de porumb. Situația se va înrăutăți în anii următori, iar producția de orez, în special, va fi afectată de secete și inundații.

Deși Phenianul interacționează rar cu restul lumii, a colaborat cu Programul Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) la rapoarte detaliate de țară în 2003 și 2012 și este, de asemenea, semnatară a tratatelor internaționale, inclusiv Protocolul de la Kyoto și Acordul de la Paris. Un motiv pentru acest angajament față de schimbările climatice poate fi exact impactul asupra producției de alimente.

Raportul UNEP din 2012 a remarcat că temperatura medie în Coreea de Nord a crescut cu 1,9°C între 1918 și 2000, fiind printre cele mai rapide niveluri de încălzire din Asia.

Potrivit unui raport din 2019 al Fondului Verde pentru Climă, se așteaptă ca temperaturile medii anuale din Coreea de Nord să crească în continuare cu 2,8-4,7°C până în anii 2050.

#bob de orez #criza alimentara #Coreea de Nord

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Artur Mija și-a început activitatea în instituțiile publice în 2019, când a fost numit consilier în cabinetul premierului. La numire, funcționarul declara venituri puțin peste 147.000 de lei, obținute urmare a activității în Asociații Obștești în anul 2018. În 6 ani, funcționarul a deschis și a închis mai multe conturi bancare, a importat o mașină sportivă și a s-a ales cu o cotă parte într-o companie care se ocupă de vânzarea acoperișurilor, scrie REALITATEA.MD.

Tot în 2019, la eliberare din funcție, Mija a declarat salariu de peste 60.000 de lei de la Cancelaria de Stat, dar și remunerarea de peste 63.000 de lei de la o asociație obștească.

Declarația pentru 2020 a fost depusă după ce Artur Mija a devenit deputat, urmare a alegerilor anticipate din anul 2021. În document au fost trecută remunerarea de peste 105.000 de lei de la o asociație obștească și venituri de peste 83.000 de lei, obținute din traininguri și servicii de consultanță. În document apare și un apartament pe care Mija îl deține în uz, cu suprafața de 40,3 metri pătrați, dar și o mașină Honda Acord, produsă în 2014 și procurată în 2021 cu 250.000 de lei. Politicianul a mai indicat în declarația de venit că a negociat o reducere de 10.000 de lei față de prețul de piață.

Tot în declarația pentru 2020, Mija indică 100% cotă de participare la SRL Flix Construct – companie care comercializează materiale de construcție și la care figurează, conform documentului, drept fondator.

În 2023 Mija a plecat din Parlament și a devenit secretar general al Guvernului. Conform declarației depuse pentru 2022, leafa obținută în Parlament a constituit peste 241.000 de lei. Legislativul i-a mai compensat și alte cheltuieli, valoarea totală a indemnizațiilor fiind de peste 250.000 de lei. ONG-ul „The National Democratic Institute for International Affairs (NDI)” i-a achitat peste 10.000 de lei diurne. La SRL Flix Construct, funcționarul și-a actualizat statutul în „asociat”.

În declarația anuală rectificată pentru 2023 Mija a indicat deja două apartamente în uz – cel de 40,3 metri pătrați declarat anterior și altul de 59 de metri pătrați. De asemenea, el a raportat și 8 conturi bancare în lei moldovenești. Numele beneficiarului efectiv al lor este blurat în document. Pe acestea au fost depozitate peste 200.000 de lei. Mija a primit peste 63.000 de lei leafă de la Parlament, salariu de peste 433.000 de lei de la Cancelaria de Stat și peste 10.000 de lei dobândă. Guvernul i-a mai achitat circa 9000 de lei pentru diurne și cazare, iar Legislativul – mai mult de 49.000 – indemnizații și compensații.

Pentru anul 2024, Mija a declarat leafa de peste 400.000 de lei obținută la Cancelaria de Stat, dobânda de peste 2700 de lei de la o bancă comercială dar și dividende de 120.000 de lei de la Flix Construct. Cota sa parte în companie s-a redus la 50%, iar cele 8 conturi bancare și apartamentul de 40,3 metri pătrați au fost excluse din raport. În schimb, politicianul și-a cumpărat o mașină sportivă de marca Audi. Automobil produs în 2023 a fost importat din SUA cu puțin peste 26.000 de dolari, la prețul de piață de 34.990 de dolari.