Nici un bob de orez nu trebuie să fie pierdut. Criza alimentară din Coreea de Nord e mai gravă decât se estima

08 Nov. 2021, 08:17
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
08 Nov. 2021, 08:17 // Actual //  MD Bani

Avertismente severe vin din interiorul și din afara Coreei de Nord în legătură cu criza prin care trece țara. Sunt îngrijorări că cei mai vulnerabili vor muri de foame și că pe străzi vor fi tot mai mulți copii orfani.

„Probleme precum mai mulți copii orfani pe străzi și moartea din cauza foamei sunt raportate continuu”, a declarat Lee Sang Yong, redactorul șef al Daily NK, care are surse din Coreea de Nord.

Lipsa alimentelor este mai gravă decât se estima, iar cei care suferă cel mai mult sunt cei săraci, a spus el, citat de BBC.

Obținerea informațiilor din Coreea de Nord este din ce în ce mai dificilă. Granița a fost închisă din ianuarie anul trecut pentru a preveni răspândirea Covid-19 din China. Chiar și trimiterea de mesaje din țară către familie și prieteni care au fugit în Coreea de Sud este riscantă. Și totuși, unii încă încearcă să trimită scrisori sau mesaje audio celor dragi și către publicațiile din Seul.

„Lupta pentru fiecare bob de orez”

Coreea de Nord s-a luptat întotdeauna cu lipsa de alimente, dar pandemia a înrăutățit problema. Liderul Kim Jong-un a comparat situația actuală cu cel mai mare dezastru al țării din anii 1990, în care sute de mii de oameni au murit de foamete.

Situația nu este considerată însă atât de rea. Încă. Sunt speranțe, deoarece Coreea de Nord pare să se pregătească să redeschidă granița cu China. Nu este clar însă dacă ajutorul și comerțul vor fi suficiente pentru a răspunde crizelor existente.

În aceste condiții, recolta din acest an este crucială. Recoltele de anul trecut au fost parțial distruse de taifunuri. Zeci de mii de oameni, inclusiv armata, au fost trimiși să ajute pe câmp la strângerea de orez și porumb.

Kim Jong-un a ordonat ca niciun bob de orez din țară să nu fie pierdut și să fie trimiși să ajute toți cei care pot face asta. Cei care fură din recoltă vor fi aspru pedepsiți.

Săptămâna trecută, Serviciul Național de Informații din Coreea de Sud a comunicat în cadrul unei audieri parlamentare ținute cu ușile închise că Kim Jong-un este îngrijorat de situație și că lipsa medicamentelor și a proviziilor esențiale a accelerat răspândirea bolilor infecțioase, cum ar fi febra tifoidă.

Tehnologie deficitară în agricultură

Coreea de Nord se confruntă cu două probleme majore legat de aprovizionarea cu alimente.

Prima este legată de tehnologia folosită pentru cultivare. Deși Phenianul a investit în noi tehnologii militare și rachete, nu are mașini moderne necesare pentru o recoltare rapidă și de succes, potrivit experților.

Choi Yongho de la Institutul Economic Rural din Coreea spune că numărul mic de echipamente agricole duce la o productivitate alimentară scăzută. Un fermier sud-coreean care muncește în apropierea zonei demilitarizate care desparte cele două țări, a spus că i-a luat o oră să-și strângă recolta de orez, cu un utilaj. Dacă ar fi făcut-o cu mâinile, așa cum se face în nord, i-ar fi luat o săptămână, a spus el.

Încălzirea globală, o altă problemă majoră în Coreea de Nord

Nu doar lipsa tehnologiei și criza alimentară îngrijorează în Coreea de Nord, ci și schimbările climatice.

Țara este una dintre cele 11 state cel mai vulnerabile la efectele încălzirii globale. Coreea de Nord este deosebit de vulnerabilă la dezastrele naturale. Inundațiile, ploile musonice și taifunurile lovesc în fiecare an, iar zonele de coastă vor fi tot mai expuse riscului.

Suprafața limitată pe care țara o are pentru agricultură ar putea fi cel mai grav afectată. Se așteaptă o scădere puternică a producției de orez și de porumb. Situația se va înrăutăți în anii următori, iar producția de orez, în special, va fi afectată de secete și inundații.

Deși Phenianul interacționează rar cu restul lumii, a colaborat cu Programul Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) la rapoarte detaliate de țară în 2003 și 2012 și este, de asemenea, semnatară a tratatelor internaționale, inclusiv Protocolul de la Kyoto și Acordul de la Paris. Un motiv pentru acest angajament față de schimbările climatice poate fi exact impactul asupra producției de alimente.

Raportul UNEP din 2012 a remarcat că temperatura medie în Coreea de Nord a crescut cu 1,9°C între 1918 și 2000, fiind printre cele mai rapide niveluri de încălzire din Asia.

Potrivit unui raport din 2019 al Fondului Verde pentru Climă, se așteaptă ca temperaturile medii anuale din Coreea de Nord să crească în continuare cu 2,8-4,7°C până în anii 2050.

Realitatea Live

01 Feb. 2026, 12:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Feb. 2026, 12:44 // Actual //  Ursu Victor

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!