Nici un bob de orez nu trebuie să fie pierdut. Criza alimentară din Coreea de Nord e mai gravă decât se estima

08 Nov. 2021, 08:17
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
08 Nov. 2021, 08:17 // Actual //  MD Bani

Avertismente severe vin din interiorul și din afara Coreei de Nord în legătură cu criza prin care trece țara. Sunt îngrijorări că cei mai vulnerabili vor muri de foame și că pe străzi vor fi tot mai mulți copii orfani.

„Probleme precum mai mulți copii orfani pe străzi și moartea din cauza foamei sunt raportate continuu”, a declarat Lee Sang Yong, redactorul șef al Daily NK, care are surse din Coreea de Nord.

Lipsa alimentelor este mai gravă decât se estima, iar cei care suferă cel mai mult sunt cei săraci, a spus el, citat de BBC.

Obținerea informațiilor din Coreea de Nord este din ce în ce mai dificilă. Granița a fost închisă din ianuarie anul trecut pentru a preveni răspândirea Covid-19 din China. Chiar și trimiterea de mesaje din țară către familie și prieteni care au fugit în Coreea de Sud este riscantă. Și totuși, unii încă încearcă să trimită scrisori sau mesaje audio celor dragi și către publicațiile din Seul.

„Lupta pentru fiecare bob de orez”

Coreea de Nord s-a luptat întotdeauna cu lipsa de alimente, dar pandemia a înrăutățit problema. Liderul Kim Jong-un a comparat situația actuală cu cel mai mare dezastru al țării din anii 1990, în care sute de mii de oameni au murit de foamete.

Situația nu este considerată însă atât de rea. Încă. Sunt speranțe, deoarece Coreea de Nord pare să se pregătească să redeschidă granița cu China. Nu este clar însă dacă ajutorul și comerțul vor fi suficiente pentru a răspunde crizelor existente.

În aceste condiții, recolta din acest an este crucială. Recoltele de anul trecut au fost parțial distruse de taifunuri. Zeci de mii de oameni, inclusiv armata, au fost trimiși să ajute pe câmp la strângerea de orez și porumb.

Kim Jong-un a ordonat ca niciun bob de orez din țară să nu fie pierdut și să fie trimiși să ajute toți cei care pot face asta. Cei care fură din recoltă vor fi aspru pedepsiți.

Săptămâna trecută, Serviciul Național de Informații din Coreea de Sud a comunicat în cadrul unei audieri parlamentare ținute cu ușile închise că Kim Jong-un este îngrijorat de situație și că lipsa medicamentelor și a proviziilor esențiale a accelerat răspândirea bolilor infecțioase, cum ar fi febra tifoidă.

Tehnologie deficitară în agricultură

Coreea de Nord se confruntă cu două probleme majore legat de aprovizionarea cu alimente.

Prima este legată de tehnologia folosită pentru cultivare. Deși Phenianul a investit în noi tehnologii militare și rachete, nu are mașini moderne necesare pentru o recoltare rapidă și de succes, potrivit experților.

Choi Yongho de la Institutul Economic Rural din Coreea spune că numărul mic de echipamente agricole duce la o productivitate alimentară scăzută. Un fermier sud-coreean care muncește în apropierea zonei demilitarizate care desparte cele două țări, a spus că i-a luat o oră să-și strângă recolta de orez, cu un utilaj. Dacă ar fi făcut-o cu mâinile, așa cum se face în nord, i-ar fi luat o săptămână, a spus el.

Încălzirea globală, o altă problemă majoră în Coreea de Nord

Nu doar lipsa tehnologiei și criza alimentară îngrijorează în Coreea de Nord, ci și schimbările climatice.

Țara este una dintre cele 11 state cel mai vulnerabile la efectele încălzirii globale. Coreea de Nord este deosebit de vulnerabilă la dezastrele naturale. Inundațiile, ploile musonice și taifunurile lovesc în fiecare an, iar zonele de coastă vor fi tot mai expuse riscului.

Suprafața limitată pe care țara o are pentru agricultură ar putea fi cel mai grav afectată. Se așteaptă o scădere puternică a producției de orez și de porumb. Situația se va înrăutăți în anii următori, iar producția de orez, în special, va fi afectată de secete și inundații.

Deși Phenianul interacționează rar cu restul lumii, a colaborat cu Programul Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) la rapoarte detaliate de țară în 2003 și 2012 și este, de asemenea, semnatară a tratatelor internaționale, inclusiv Protocolul de la Kyoto și Acordul de la Paris. Un motiv pentru acest angajament față de schimbările climatice poate fi exact impactul asupra producției de alimente.

Raportul UNEP din 2012 a remarcat că temperatura medie în Coreea de Nord a crescut cu 1,9°C între 1918 și 2000, fiind printre cele mai rapide niveluri de încălzire din Asia.

Potrivit unui raport din 2019 al Fondului Verde pentru Climă, se așteaptă ca temperaturile medii anuale din Coreea de Nord să crească în continuare cu 2,8-4,7°C până în anii 2050.

Realitatea Live

21 Feb. 2026, 13:28
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
21 Feb. 2026, 13:28 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Președintele Moldovagaz, Vadim Ceban, afirmă că concernul rus Gazprom a înaintat în 2020 o propunere privind reglementarea datoriilor legate de livrările de gaze, însă Guvernul Republicii Moldova a respins inițiativa. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Realitatea te privește” de la RLive.

Potrivit lui Ceban, adresarea a venit din partea Gazprom, care a văzut o oportunitate de a propune un acord de reglementare a datoriilor. Șeful Moldovagaz a subliniat însă că nu a fost vorba explicit despre cedarea unor active concrete în acel moment, deși astfel de discuții au existat în trecut.

„Da, adresarea a fost din partea Gazprom-ului, dar atunci Guvernul a refuzat”, a declarat Ceban.

El a explicat că, de-a lungul anilor, inclusiv în anii ’90 și la începutul anilor 2000, au existat diferite discuții privind posibile interese ale Gazprom în sectorul termoenergetic și în alte obiective energetice din Republica Moldova. Totuși, potrivit lui, Guvernul nu a acceptat niciodată astfel de propuneri și nu a semnat documente în acest sens.

Ceban a insistat că datoria pentru gaz este una comercială, nu guvernamentală. „Gazprom livrează gaze către MoldovaGaz în baza unui contract comercial. Datoria nu era a Guvernului. Guvernul niciodată nu a asumat nicio datorie”, a spus el.

Șeful Moldovagaz a amintit că singurul moment când s-a operat un schimb de active contra datorii a fost la crearea MoldovaGaz, subliniind că ulterior această abordare nu a mai fost acceptată.

În anul 2023 Chișinăul a făcut un audit al datoriilor către Gazprom. Potrivit rezultatelor auditului, făcute publice în data de 6 septembrie, datoria Moldovagaz față de Gazprom, la sfârșitul lunii martie 2022, constituiau 709 milioane de dolari, însă pentru 276 milioane de dolari nu există documente confirmative, iar 400 de milioane de dolari din datorie nu este executabilă.

Chișinăul din totalul datoriei cerute de 709 milioane de Gazprom, declara că este dispus să achite 8,6 milioane de dolari. Rezultatul auditului nu a fost acceptat de către acționarul majoritar Gazprom.