Noi creșteri pe piața imobiliară. Cu cât s-au scumpit locuințele

05 Nov. 2021, 09:09
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
05 Nov. 2021, 09:09 // Actual //  bani.md

În luna octombrie a anului curent apartamentele au continuat să se scumpească, arată datele Bursei Imobiliare Lara. De la începutul anului prețul locuințelor vechi s-a majorat cu 60 de euro pentru un metru pătrat, iar la cele noi cu 55 de euro pentru un metru pătrat.

În luna octombrie, metrul pătrat la locuințele vechi a costat 570 de euro față de 547 de euro în luna septembrie. Este a treia lună consecutiv de majorare a prețurilor.

La Botanica prețul apartamentelor a variat între 610 și 700 euro pentru un metru pătrat, la Buiucani între 660 și 700 de euro, Telecentru – 680 – 970 euro, Ciocana -460 – 640 euro, Râșcani – 600 – 800 euro pentru un metru pătrat.

În ceea ce privește locuințele noi, cel mai mult costă apartamentele amplasate în sectorul Centru al capitalei – 970 euro pentru un metru pătrat, iar cele mai ieftine la Otovasca – 460 euro.

Din punct de vedere al suprafeței, atât pentru locuințele vechi cât și pentru cele noi, cele mai ieftine sunt apartamentele cu suprafețe mari. Cele cu suprafețe mici sunt și cele mai căutate, în condițiile în care costul întreținerii este mai mic față de cele cu suprafețe mari.

Experții imobiliari susțin că prețurile urcă pe fundalul cererii în ascensiune. Or, imobilul rămâne, deocamdată, cea mai sigură investiție pe termen lung. Dobânda câștigată din depozite este mult mai mică față de câștigul din chirie care variază între 150 – 200 euro lunar.

01 Apr. 2026, 17:16
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
01 Apr. 2026, 17:16 // Actual //  Grîu Tatiana

Criza energetică globală provocată de conflictul dintre SUA și Iran riscă să se agraveze semnificativ în luna aprilie, avertizează directorul Agenția Internațională pentru Energie, Fatih Birol. Potrivit acestuia, pierderile de petrol și gaze vor fi mult mai mari decât în martie și ar putea avea efecte serioase asupra economiei mondiale.

Birol a declarat, într-un podcast, că situația actuală reprezintă cea mai gravă criză energetică din istorie. Dacă în martie au mai ajuns la destinație unele transporturi contractate înainte de izbucnirea războiului, în aprilie livrările vor scădea drastic. „Pierderile de petrol din aprilie vor fi de două ori mai mari decât în martie”, a spus el, adăugând că lipsa gazelor naturale lichefiate va accentua și mai mult deficitul.

Potrivit șefului IEA, aproximativ 12 milioane de barili de petrol pe zi au dispărut deja de pe piață, un nivel care depășește cumulat crizele petroliere din anii 1973 și 1979, când pierderile erau de circa 5 milioane de barili pe zi fiecare. În plus, blocarea Strâmtorii Hormuz, o rută esențială pentru transportul energetic, și atacurile asupra infrastructurii din Orientul Mijlociu au afectat inclusiv livrările de gaze, produse petrochimice și îngrășăminte.

Efectele economice sunt deja vizibile și ar putea deveni mai severe în perioada următoare. Birol avertizează că scumpirile la energie vor alimenta inflația și vor încetini creșterea economică, în special în economiile emergente. În unele țări ar putea apărea chiar raționalizarea consumului de energie. Cele mai afectate sunt, deocamdată, statele din Asia, însă criza ar urma să ajungă în Europa în aprilie sau începutul lunii mai, în special din cauza deficitului de motorină și combustibil pentru aviație.

În acest context, IEA analizează posibilitatea eliberării unor noi cantități din rezervele strategice de petrol, după ce statele membre au decis deja scoaterea pe piață a unui volum record de 400 de milioane de barili. Totuși, Birol subliniază că această măsură poate doar să atenueze impactul, nu să rezolve problema.

„Soluția reală este redeschiderea Strâmtorii Hormuz”, a punctat el.

Între timp, prețurile petrolului au crescut puternic după declanșarea conflictului, înregistrând în martie cea mai mare creștere lunară din ultimele decenii. Criza actuală depășește ca amploare nu doar șocurile petroliere din anii ’70, ci și perturbările pieței gazelor din 2022, generate de invazia Rusiei în Ucraina, ceea ce indică riscul unei perturbări majore a lanțurilor globale de aprovizionare.