Noi proiecte de dezvoltare și modernizare a serviciilor poștale

Întreprinderea de Stat „Poșta Moldovei” a finalizat procesul de depunere a dosarului la Banca Națională a Moldovei (BNM) necesar obținerii licenței pentru moneda electronică, și este în așteptarea acesteia, scrie Tribuna.md.

Potrivit Directorului general Vitalie Zaharia, în conformitate cu Planul strategic de dezvoltare al Î.S. „Poșta Moldovei” pentru anii 2020-2023, întru implementarea acțiunilor stabilite prin Foaia de parcurs pentru impulsionarea procesului de digitizare a economiei naționale și dezvoltare a comerțului electronic a Guvernului Republicii Moldova, utilizarea instrumentelor de plată fără numerar în era digitalizării va reprezenta un pas decisiv în perfecționarea sistemelor de plăți, aducând o serie de avantaje și facilități clienților dar și întreprinderii.

În acest context, conducerea Poștei Moldovei s-a referit la o serie de aspecte ce vizează implementarea sistemului de plăți electronice și a venit cu unele explicații referitor la ce presupune la modul practic această oportunitate.

Ce este de fapt moneda electronică? Moneda electronică este un mijloc de plată multifuncțional utilizat cu preponderență prin rețeaua Internet sau prin intermediul portmoneului electronic.

Plata electronică reprezintă orice operațiune de plată inițiată prin intermediul instrumentelor de plată electronice, prin care se pot retrage sume în numerar, efectua plăți pentru achiziționarea de bunuri sau servicii, plata obligațiilor către autoritățile administrației publice și transferuri de fonduri între conturi.

Conceptul de dezvoltare a Î.S. „Poșta Moldovei” în calitate de prestator de servicii de plată moderne fără numerar se referă la următoarele direcții:

– deschiderea conturilor de plăți pentru persoanele fizice în platforma E-Money operată de Î.S. „Poșta Moldovei” și prestarea de servicii moderne de plată pentru clienți. Aceste servicii se referă la plăți și transferuri prin intermediul serviciilor WEB, aplicațiilor prin telefoanele mobile etc;

– extinderea serviciului portmoneului electronic pentru persoane fizice și juridice;

– diversificarea serviciilor de remitere de bani prin încheierea de acorduri de colaborare cu operatorii poștali din alte țări (preponderent din țările unde sunt prezenți diaspora din RM), precum și atragerea în rețeaua Î.S. „Poșta Moldovei” a unui număr cât mai mare de sisteme de remitere de bani, dar și prestarea unor servicii inovative pentru beneficiarii de remitențe din RM (remittances-to-cards; remittances-to-wallets);

– diversificarea serviciilor de intermediere în relația cu organizațiile de microfinanțare și băncile din Republica Moldova. „Poșta Moldovei” va colecta plăți pentru achitare de credite și alimentare a conturilor de depozit de asemenea prin intermediul eWallet;

Poșta Moldovei va avea posibilitatea de a emite carduri de plată pentru cetățeni, pe care vor putea primi remitențe, efectua decontări interbancare, încasări, plăți pentru serviciile comunale și achitări pentru utilizarea platformelor e-commerce.

„În contextul noilor provocări, Î.S. „Poșta Moldovei” demonstrează că deține capacitatea și resursele suficiente pentru a furniza servicii de calitate într-un mod rapid și sigur”, a remarcat directorul întreprinderii, Vitalie Zaharia, adăugând: „apreciem enorm munca depusă de întreaga echipă.”

#Vitalie Zaharia #servicii postale #modernizare #Posta Moldovei

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.