Norvegia a devenit principalul furnizor de gaze naturale al Germaniei, devansând Rusia

Germania a importat în 2022 o cantitate de gaze naturale cu 12,3% mai scăzută faţă de 2021, la 1.449 terawaţi-oră (TWh), în urma reducerii aprovizionării cu combustibili fosili din Rusia, a anunţat vineri Autoritatea de reglementare a energiei, transmite Reuters.

Norvegia a devansat Rusia, devenind principalul furnizor, fiind responsabilă pentru 33% din totalul importurilor de gaze, în timp ce Rusia a livrat 22%, a informat instituţia într-un comunicat.

Rusia, care în 2021 a fost responsabilă pentru 52% din importurile de gaze ale Germaniei, a redus aprovizionarea prin conducta Nord Stream 1 cu 60%, apoi cu 80%, apoi la zero la începutul lunii septembrie.

„Livrările insuficiente de gaze din Rusia au fost parţial compensat de majorarea importurilor, via Ţările de Jos, Belgia, Norvegia”, se arată în comunicat. De asemenea, autorităţile de la Berlin au achiziţionat gaze naturale lichefiate (GNL) pentru reducerea deficitului de aprovizionare.

Situaţia tensionată de pe piaţa energiei a dus la scăderea exporturilor Germaniei către ţările vecine, reducerea livrărilor fiind afectată şi de cererea mai scăzută, a precizat Autoritatea de reglementare a energiei.

Exporturile totale de gaze ale Germaniei în 2022 s-au situat la 501 TWh, în scădere cu o treime faţă de nivelul de 749 TWh din 2021. De asemenea, consumul a înregistrat un declin de 14%, în urma temperaturilor mai ridicate.

Conform datelor operatorilor europeni ai infrastructurii de gaze EIG, nivelul general al Germaniei de stocare a gazelor naturale depăşea 90% în 2 ianuarie.

Vineri, la hub-ul TTF de la Amsterdam, cotaţiile la gaze naturale cu livrare în luna următoare au crescut cu 8,8%, la 74,6 euro pentru un Megawatt-oră (MWh). În vara anului trecut se înregistra un nivel record de 345 euro pentru un Megawatt-oră.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #Norvegia #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție, Marcel Dumbravan, a declarat, într-un interviu acordat postului public Moldova 1, că dosarul penal deschis pe marginea construcției drumului Leova–Bumbăta este în continuare în examinare, iar în cauză există persoane cu statut de învinuit.

Potrivit lui Dumbravan, la sfârșitul anului trecut Procuratura Anticorupție a inițiat o anchetă penală privind posibile nereguli în procesul de achiziție publică și în execuția lucrărilor la acest proiect rutier. În prezent, investigația se află într-o etapă-cheie, fiind dispusă o expertiză tehnico-științifică în domeniul construcțiilor.

„Pe acest dosar sunt persoane cu statut de învinuit în continuare, însă Procuratura Anticorupție a dispus efectuarea unei expertize tehnico-științifice în construcții, care, la moment, este încă în curs de executare. Așteptăm concluziile experților și, în funcție de acestea, urmează să acționăm în continuare”, a precizat Dumbravan.

Proiectul rutier Leova–Bumbăta, inaugurat parțial în anul 2023, a intrat în vizorul anchetatorilor după apariția suspiciunilor privind modul de atribuire a contractului și calitatea lucrărilor executate. În prezent, în dosar figurează două persoane cu statut de bănuit: fostul șef al Administrației Naționale a Drumurilor, Sergiu Behjan, și administratorul unei companii private implicate în realizarea proiectului.

Prejudiciul cauzat statului urmează să fie stabilit cu exactitate după finalizarea expertizei tehnice. Drumul Leova–Bumbăta a generat controverse majore în spațiul public, fiind catalogat drept cel mai scump drum construit vreodată în Republica Moldova, cu un cost estimat de aproximativ 3,5 milioane de euro per kilometru. Valoarea totală a proiectului se ridică la circa 260 de milioane de lei. În context, primarul orașului Leova, Alexandru Bujorean declara că respectivul drum riscă să divină muzeul corupției.