Norvegia a devenit principalul furnizor de gaze naturale al Germaniei, devansând Rusia

Germania a importat în 2022 o cantitate de gaze naturale cu 12,3% mai scăzută faţă de 2021, la 1.449 terawaţi-oră (TWh), în urma reducerii aprovizionării cu combustibili fosili din Rusia, a anunţat vineri Autoritatea de reglementare a energiei, transmite Reuters.

Norvegia a devansat Rusia, devenind principalul furnizor, fiind responsabilă pentru 33% din totalul importurilor de gaze, în timp ce Rusia a livrat 22%, a informat instituţia într-un comunicat.

Rusia, care în 2021 a fost responsabilă pentru 52% din importurile de gaze ale Germaniei, a redus aprovizionarea prin conducta Nord Stream 1 cu 60%, apoi cu 80%, apoi la zero la începutul lunii septembrie.

„Livrările insuficiente de gaze din Rusia au fost parţial compensat de majorarea importurilor, via Ţările de Jos, Belgia, Norvegia”, se arată în comunicat. De asemenea, autorităţile de la Berlin au achiziţionat gaze naturale lichefiate (GNL) pentru reducerea deficitului de aprovizionare.

Situaţia tensionată de pe piaţa energiei a dus la scăderea exporturilor Germaniei către ţările vecine, reducerea livrărilor fiind afectată şi de cererea mai scăzută, a precizat Autoritatea de reglementare a energiei.

Exporturile totale de gaze ale Germaniei în 2022 s-au situat la 501 TWh, în scădere cu o treime faţă de nivelul de 749 TWh din 2021. De asemenea, consumul a înregistrat un declin de 14%, în urma temperaturilor mai ridicate.

Conform datelor operatorilor europeni ai infrastructurii de gaze EIG, nivelul general al Germaniei de stocare a gazelor naturale depăşea 90% în 2 ianuarie.

Vineri, la hub-ul TTF de la Amsterdam, cotaţiile la gaze naturale cu livrare în luna următoare au crescut cu 8,8%, la 74,6 euro pentru un Megawatt-oră (MWh). În vara anului trecut se înregistra un nivel record de 345 euro pentru un Megawatt-oră.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #Norvegia #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.