O afacere a rezistat în fața celui de-al Doilea Război Mondial, dar se va închide din cauza facturilor mari la energie

Fistic, alune, fructe de pădure. Aromele s-au schimbat în ultimii zeci de ani la gelateria lui Gianandrea Pipolo, care conduce o afacere de familie înființată acum 93 de ani. Proprietarul se teme însă că, deși afacerea a rezistat atât de mult timp, făcând față chiar și provocărilor celui de-al Doilea Război Mondial, factura uriașă la energie îl va forța să închidă.

Alături de lista cu delicioasa ofertă din localul pe care îl conduce, el a afișat factura la energie – 4.483,45 de euro în luna august 2021, ajungând la 15.539,18 euro pe an.

Deasupra facturii a scris: „Io Non Voto” („Eu nu votez”), cu referire la alegerile din 25 septembrie, care vor avea loc în Italia. Gianandrea Pipolo consideră că politicienii trebuie să se concentreze mai mult pe situația de urgență și pe costul vieții din Italia.

„Ne mai putem descurca încă două-trei luni, dar după aceea, nu vom mai putea plăti facturile – pentru că este nesustenabil”, spune el. „Va trebui să închidem. Mi se frânge inima – mai ales după problemele provocate de pandemie. Bunicul meu a deschis acest local în 1929. Am supraviețuit celui de-al Doilea Război Mondial și tuturor situațiilor de după, dar acum, posibilitatea de a închide din cauza crizei din energie doare foarte mult”, a adăugat Pipolo.

Sancțiunile împotriva Rusiei au forțat Gazprom să restricționeze aprovizionarea către conductele europene, inclusiv în Tarvisio. Înainte ca Rusia să declanșeze invazia în Ucraina, Italia era al doilea cel mai mare importator al UE. Acum, importul a scăzut la aproximativ 18%, deoarece Europa renunță la dependența de Moscova.

Scăderile drastice ale gazului rusesc au crescut prețurile în întreaga lume, iar criza costului vieții se află acum în centrul viitoarelor alegeri din Italia. Guvernul italian încearcă să diversifice sursele de aprovizionare, nu numai prin conducte, ci și prin stațiile de alimentare cu gaz natural lichefiat (GNL).

În urma contractelor recente, Algeria a devenit acum cel mai mare furnizor de gaz al Italiei, înlocuind Rusia. Italia caută și alte surse de gaz, dar este dificil să se prezică dacă va avea sau nu cantitatea suficientă. Italia se pregătește pentru o iarnă grea, în prezent având rezerve de gaz de peste 80%.

Pe măsură ce prețurile cresc, cresc și temerile că dorința publicului de a sprijini Ucraina se va reduce, fapt pe care mizează și președintele rus. Potrivit ultimelor sondaje, majoritatea italienilor se opun trimiterii de arme în Ucraina, iar țara are legături profunde și istorice cu Rusia, care au contribuit la producerea unui tablou în care Italia este uneori descrisă ca o verigă slabă în frontul pro-ucrainean al Occidentului.

Mario Draghi, al cărui guvern a căzut în iulie, a fost un pilon-cheie al sprijinului pentru Kiev – dar unii cred că un nou guvern de dreapta ar putea schimba tactica. Pentru alegerile din 25 septembrie, favorită potrivit sondajelor este lidera extremei drepte Giorgia Meloni, care a promis să apere interesele ţării sale în faţa Uniunii Europene (UE). Partenerii ei de coaliție Matteo Salvini și Silvio Berlusconi au legături personale strânse cu Vladimir Putin.

#Gianandrea Pipolo #facturi #afacere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.