„O altă schemă piramidală financiară?” Grupul polonez Aforti nu îşi va onora plăţile către mii de clienţi

Clienţii care au investit sute de mii de zloţi polonezi în produsele financiare ale grupului polonez Aforti Holding, cu activitate şi în România, au rămas astăzi fără plata dobânzii şi nu îşi mai pot cere banii înapoi, relatează publicaţia wyborcza.pl, citată de Business Insider.

Portalul de ştiri compară această situaţie cu GetBack şi Amber Gold. Potrivit wyborcza.pl, „aproape 3.000 de clienţi au investit până la o jumătate de miliard de zloţi (112.600 euro n.r.) în <produsele financiare> ale Aforti. Oamenii au fost atraşi de dobânzile mari plătite în fiecare lună. Astăzi, compania nu plăteşte dobânzi şi nici nu returnează banii”.
Aforti a fost înfiinţată în 2009. În 2017, printre altele, compania a semnat un acord de finanţare pe trei ani cu echipa de fotbal Lech Poznań, iar logoul holdingului a apărut pe tricourile clubului. Cooperarea dintre cele două părţi s-a încheiat înainte de sezonul 2020/2021. În această perioadă, Aforti ar fi desfăşurat „activităţi riscante la scară largă”.
„În luna iunie, Bursa a suspendat listarea acţiunilor Afort pe piaţa New Connect. În acelaşi timp, compania a fost nevoită să se mute din sediul reprezentativ de pe strada Chałubińskiego din Varşovia şi să se mute într-o clădire de birouri mai mică de pe strada Ogrodowa din Wola. Când am încercat să intrăm înăuntru marţi, nu ni s-a permis accesul, iar angajaţii ne-au informat că <nu este posibil să vorbim cu presa>”, scrie wyborcza.pl.

Recent, Aforti a modificat data publicării raportului financiar anual aferent anului 2022 pentru 29 iunie, faţă de 14 iunie anterior. La jumătatea acestei luni, a publicat la BVB un raport cu titlul „Încălcare accidentală cele mai bune practici ale companiilor listate NewConnect”, informând investitorii cu privire la nerespectarea obligaţiilor de informare prevăzute în regulamentul sistemului alternativ de tranzacţionare New Connect, adică nerespectarea termenului de depunere a raportului anual, individual şi consolidat, pentru anul trecut.

În ultimele luni, Oficiul pentru Concurenţă şi Protecţia Consumatorilor şi Autoritatea de Supraveghere Financiară din Polonia au avertizat împotriva Aforti. Pe site-ul primei instituţii scrie că „din februarie 2013, au fost desfăşurate proceduri împotriva Afort Holding, care a oferit bilete la ordin consumatorilor pentru a strânge capital. Compania riscă o sancţiune de până la 10% din cifra de afaceri”.

„La 31 mai 2016, Autoritatea de Supraveghere Financiară a revocat în unanimitate şi în totalitate licenţa de brokeraj a Aforti Securities SA (fostă Invista Dom Maklerski SA), din cauza încălcării grave şi prelungite de către Aforti Securtities SA a prevederilor legale care conţin standarde de adecvare a capitalului”, este un alt anunţ al Autorităţii.
În trecut, Bursa de la Varşovia a mai suspendat de la tranzacţionare acţiunile Aforti. De exemplu, compania nu şi-a publicat raportul anual consolidat pe 2021 până în termenul limită de 31 martie 2022, acţiunile fiind suspendate de la tranzacţionare la începutul lunii iunie 2022.

În ultimul an, la Varşovia au fost tranzacţionate 921.330 de acţiuni Aforti în valoare de circa 1,7 mil. lei, calculată de ZF la cursul curent leu/zlot polonez. Capitalizarea companiei este de 22,6 milioane de zloţi polonezi (circa 5 mil. euro), după ce acţiunile au crescut în ultimul an cu 14,7%, arată calculele ZF pe baza datelor de pe site-ul bursei poloneze.

La Bursa de Valori Bucureşti, Aforti are obligaţiuni listate sub simbolul AFH25, cu scadenţa în septembrie 2025. Grupul a atras pe piaţa românească 2 milioane de lei în septembrie 2020 pentru finanţarea Aforti Factor Romania IFN, care oferă servicii de factoring.

Bondurile AFH25 se tranzacţionează la 100,88% din valoarea lor nominală, oferind astăzi un randament până la maturitate, calculat la preţul curent de tranzacţionare, de 9,76%, arată datele BVB. Instrumentele nu sunt suspendate de la tranzacţionare.

Potrivit informaţiilor ZF, între anii 2016 şi 2020, grupul polonez a derulat zeci de emisiuni de obligaţiuni de dimensiuni mici, prin plasamente private adresate unui număr maxim de 150 de investitori, multe dintre ele fără prospect de ofertă.

Cei mai mari acţionari ai grupului sunt Klaudiusz Sytek (61,3%), Kamilla Sytek-Skonieczna (5,57%), AFORTI Factor (5,73%), Krzysztof Dzietczenia (5,01%), iar 22,39% reprezintă freefloat, adică acţiunile disponibile la liber la tranzacţionare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#piramida #polonia #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.