O companie aeriană cu pierderi de milioane lansează cursa Chișinău-Atena

În urma unei vizite la Atena, Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a anunțat că Aegean Airlines va lansa o cursă aeriană directă între Chișinău și Atena începând din noiembrie 2023. Această inițiativă va facilita călătoriile între cele două țări, oferind moldovenilor oportunitatea de a vizita Grecia pentru scopuri de turism sau afaceri, în timp ce moldovenii stabiliți în Republica Elenă vor avea acces mai ușor la întâlnirea familiilor lor.

Cursele vor fi operate în zilele de marți și vineri.

În cadrul anunțului oficial, Președinta Sandu a declarat: „Mă bucur să vă comunic că, din noiembrie 2023, Compania Aegean Airlines lansează cursa Chișinău – Atena, cu câte două zboruri săptămânale. Vom putea călători mai ușor pentru turism sau afaceri, iar moldovenii stabiliți în Republica Elenă vor putea călători mai des acasă să-și revadă familiile.”

Potrivit raportului financiar, compania a contabilizat pierderi de 14,4 milioane de euro în primul trimestru al anului, cu 24 de milioane de euro mai puțin față de perioada similară a anului precedent. Compania a raportat 229,1 milioane de euro venituri consolidate, o creștere de 90% față de T1-22 și cu 33% mai mare decât T1-19. Numărul de pasageri transportați a fost de 2,6 mil. pasageri, cu 72% în creștere față de T1-22, cu 98% mai mulți pasageri internaționali. Aegean Airlines a raportat un EBITDA pozitiv de 19,3 mil. EUR.

„Suntem foarte mulțumiți de performanța T1, în cea mai slabă perioadă sezonieră a anului, ca urmare a cererii robuste, dar și a îmbunătățirii competitivității AEGEAN pe piața post pandemie. Încă o dată, am susținut extinderea sezonului turistic în țara noastră prin investiția noastră în capacitatea oferită la Atena și Salonic în primul trimestru al anului 2023, investiție care a dus la o creștere semnificativă a traficului”, a declarat Dimitris Gerogiannis, CEO-ul AEGEAN.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#aegian #cursa #companie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Circa 200 de primari din toate regiunile Republicii Moldova au lansat critici la adresa modului în care este promovată reforma administrației publice locale, avertizând asupra riscului de lichidare a primăriilor și de afectare a autonomiei locale. Poziția a fost exprimată în cadrul ședinței extinse a Consiliului de Administrare al Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM).

Aleșii locali susțin că procesul este grăbit și lipsit de consens, iar consultările anunțate de autorități ar fi, în realitate, „o formalitate”. Președinta CALM, Tatiana Badan, a cerut ca reforma să fie clară, etapizată și construită pe dialog real cu comunitățile.

Critici și mai dure au venit din teritoriu. Primarul municipiului Bălți, Alexandr Petcov, a afirmat că Guvernul nu a reușit să asigure consensul necesar și că reprezentanții Cancelariei de Stat participă la discuții fără o strategie coerentă și fără fundamentare științifică, limitându-se la mesaje generale despre „primării puternice”.

Mai mulți edili au avertizat că primăriile sunt puse sub presiune. Primarul satului Bîrnova, Valeriu Scutelnic, a declarat că reprezentanți ai Guvernului ar transmite în teritoriu că localitățile care nu se amalgamează riscă să rămână fără finanțări. Acesta a insistat că doar populația, prin referendum, poate decide eventuale comasări.

Edilii au contestat și criteriile demografice vehiculate. Vicepreședintele CALM, Victor Gori, a ironizat pragul de populație propus: „Să înțelegem că 1500 sunt oameni, dar 1499 nu mai sunt oameni și nu mai au aceleași drepturi?”. Potrivit datelor prezentate, aproximativ 700 din cele 898 de primării au reușit deja să atragă fonduri din proiecte naționale și internaționale.

Au fost semnalate și probleme concrete generate de reforme conexe. Un primar a relatat că, după modificările din sistemul serviciilor publice, „ne rugăm să nu moară nimeni în zilele de odihnă”, deoarece certificatul de deces poate fi obținut doar luni la centrul raional.

Unii aleși locali au mers mai departe și au sugerat că problema nu este numărul primăriilor, ci structura administrativă de nivel superior. Primarul din Cîrpești, Ion Bîzu, a afirmat că Republica Moldova ar avea „prea mulți deputați și prea multe raioane, nu prea multe primării”.

În final, CALM a adoptat, cu o singură abținere, o declarație oficială prin care cere stoparea grabei în promovarea reformei, eliminarea presiunilor politice, administrative sau financiare asupra primarilor și reluarea dialogului real cu autoritățile locale. De asemenea, organizația solicită descentralizare fiscală reală și resurse adecvate pentru administrația publică locală.