O creație derivată din cea mai mare pictură pe pânză din lume a fost vândută cu 62 de milioane de dolari

O operă de artă creată din cea mai mare pictură pe pânză din lume a fost vândută pentru 62 de milioane de dolari în Dubai și ocupă locul al doilea în clasamentul celor mai mari sume obținute vreodată la licitație de creații ale unor artiști în viață, informează Reuters.

Pictura este realizată pe o singură pânză uriașă pe podeaua sălii de bal a hotelului Atlantis din Dubai timp de șapte luni în timpul pandemiei de coronavirus, pânza a fost împărțită în 70 de loturi destinate vânzării, scrie AGERPRES.

Toate acestea au fost cumpărate de Andre Abdoune, un cetățean francez care locuiește în Dubai și deține o afacere cu criptomonede.

Obiectivul lui Sacha Jafri era de a obține 30 de milioane de dolari destinați unor acțiuni caritabile după ce va scoate la licitație fragmente din pânza cu o suprafață de 1.800 de metri pătrați, însă Abdoune a plasat o ofertă pentru achiziționarea tabloului integral.

Abdoune a spus că plănuiește o ”a doua etapă” pentru acea pictură, în speranța de a colecta o sumă și mai mare de bani în scopuri caritabile, însă nu a oferit detalii suplimentare. Pentru moment, intenționează să lase pictura în Dubai.

”Scopul meu a fost mereu acela de a schimba viețile copiilor de pe glob și de a încerca reconectarea umanității”, a spus Jafri, care a inclus în opera sa picturi realizate de copii din peste 140 de țări.

”Puritatea gândurilor, un atribut doar al copiilor, a dus la realizarea unui lucru într-adevăr puternic”, a spus acesta.

Suma va fi donată către UNICEF, UNESCO, Global Gift Foundation și Dubai Cares.

Jafri, care se afla în Emiratele Arabe în momentul instituirii lockdownului, este cel care a creat conceptul tabloului, abordând teme precum conexiune și izolare.

Artistul a folosit 1.065 de pensule și 6.300 de litri de vopsea.

Cea mai scumpă creație a unui artist în viață vândută la licitație este pictura ”Portrait of an Artist (Pool with Two Figures)”, realizată în 1972 de David Hockney, adjudecată în 2018 pentru 90,3 milioane de dolari.

În martie 2021, o operă de artă digitală a fost adjudecată cu aproape 70 de milioane de dolari în cadrul primei vânzări organizate de o casă importantă de licitații a unei creații artistice fără existență fizică.

#pictură #arta #licitatie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deputatul Ion Chicu a analizat datele proiectului Legii Bugetului de stat pentru anul 2026, după adoptarea documentului în prima lectură în Parlament, avertizând asupra unui cumul de riscuri economice și sociale: inflație ridicată, creșteri de impozite și diminuarea puterii de cumpărare pentru majoritatea populației.

Potrivit lui Chicu, anul 2025 se va încheia cu o inflație estimată la aproape 7%, iar de la 1 ianuarie 2026 Guvernul planifică majorarea accizelor la produsele petroliere și la alte bunuri. Aceste decizii vor genera un efect în lanț – scumpiri la carburanți, transport, produse de larg consum și servicii – amplificând presiunea asupra bugetelor gospodăriilor.

În același timp, salariile din sectorul bugetar rămân înghețate. Valoarea de referință utilizată la calcularea salariilor nu va fi majorată pentru prima dată în ultimii șase ani, ceea ce înseamnă că, în termeni reali, veniturile bugetarilor vor scădea în 2026. Cadrele didactice, personalul medical, angajații din ordine publică și cultură vor resimți direct pierderea puterii de cumpărare, pe fondul inflației și al creșterii poverii fiscale.

Deputatul atrage atenția și asupra priorităților bugetare controversate. În timp ce salariile pentru sute de mii de angajați sunt înghețate, Guvernul propune majorări salariale consistente pentru o instituție nou-creată – Centrul pentru Managementul Crizelor, cu aproximativ 30 de angajați. Doar cheltuielile salariale sunt estimate la circa 13 milioane de lei în 2026, iar costurile totale vor ajunge la aproximativ 20 de milioane de lei.

Totodată, Parlamentul a modificat Legea nr. 270, majorând clasa de salarizare și introducând sporuri de până la 40%, într-un context în care aparatul de stat este deja considerat supradimensionat după extinderile din ultimii ani. „Această discrepanță ridică serioase semne de întrebare privind echitatea și prioritizarea cheltuielilor publice”, susține Ion Chicu.

Un alt element criticat este nemajorarea scutirii personale la impozitul pe venit. În 2025, aceasta este de 29.700 lei, iar propunerea de ajustare la nivelul inflației – circa 31.900 lei pentru 2026 – a fost respinsă. În consecință, o parte mai mare din venituri va fi impozitată, ceea ce echivalează cu o creștere mascată a taxării muncii.

Chicu semnalează și reducerea investițiilor în infrastructură. Diminuarea cotei din accizele la carburanți direcționate către Fondul Rutier, de la 70% la 48%, va reduce resursele pentru întreținerea și reabilitarea drumurilor, cu efecte directe asupra economiei și siguranței rutiere.

În ceea ce privește agricultura, deputatul califică situația drept una critică. Statul a acumulat datorii semnificative față de fermieri, iar pentru 2026 este prevăzut un fond de subvenționare de 2,2 miliarde de lei, insuficient în raport cu un necesar estimat de peste 3 miliarde de lei. Subfinanțarea sectorului riscă să afecteze întreg lanțul valoric, de la producție până la prețurile finale ale alimentelor.

#buget #economie #bani