O creație derivată din cea mai mare pictură pe pânză din lume a fost vândută cu 62 de milioane de dolari

O operă de artă creată din cea mai mare pictură pe pânză din lume a fost vândută pentru 62 de milioane de dolari în Dubai și ocupă locul al doilea în clasamentul celor mai mari sume obținute vreodată la licitație de creații ale unor artiști în viață, informează Reuters.

Pictura este realizată pe o singură pânză uriașă pe podeaua sălii de bal a hotelului Atlantis din Dubai timp de șapte luni în timpul pandemiei de coronavirus, pânza a fost împărțită în 70 de loturi destinate vânzării, scrie AGERPRES.

Toate acestea au fost cumpărate de Andre Abdoune, un cetățean francez care locuiește în Dubai și deține o afacere cu criptomonede.

Obiectivul lui Sacha Jafri era de a obține 30 de milioane de dolari destinați unor acțiuni caritabile după ce va scoate la licitație fragmente din pânza cu o suprafață de 1.800 de metri pătrați, însă Abdoune a plasat o ofertă pentru achiziționarea tabloului integral.

Abdoune a spus că plănuiește o ”a doua etapă” pentru acea pictură, în speranța de a colecta o sumă și mai mare de bani în scopuri caritabile, însă nu a oferit detalii suplimentare. Pentru moment, intenționează să lase pictura în Dubai.

”Scopul meu a fost mereu acela de a schimba viețile copiilor de pe glob și de a încerca reconectarea umanității”, a spus Jafri, care a inclus în opera sa picturi realizate de copii din peste 140 de țări.

”Puritatea gândurilor, un atribut doar al copiilor, a dus la realizarea unui lucru într-adevăr puternic”, a spus acesta.

Suma va fi donată către UNICEF, UNESCO, Global Gift Foundation și Dubai Cares.

Jafri, care se afla în Emiratele Arabe în momentul instituirii lockdownului, este cel care a creat conceptul tabloului, abordând teme precum conexiune și izolare.

Artistul a folosit 1.065 de pensule și 6.300 de litri de vopsea.

Cea mai scumpă creație a unui artist în viață vândută la licitație este pictura ”Portrait of an Artist (Pool with Two Figures)”, realizată în 1972 de David Hockney, adjudecată în 2018 pentru 90,3 milioane de dolari.

În martie 2021, o operă de artă digitală a fost adjudecată cu aproape 70 de milioane de dolari în cadrul primei vânzări organizate de o casă importantă de licitații a unei creații artistice fără existență fizică.

#pictură #arta #licitatie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

România și Italia au fost printre primele state din Uniunea Europeană care au introdus, de la 1 ianuarie 2026, taxe logistice pentru coletele cu valoare redusă venite din afara blocului comunitar, în special cele comandate prin platforme precum Temu și Shein. În România taxa este de 25 de lei românești (circa 5 euro) pe colet sub 150 de euro, iar în Italia este de 2 euro pe colet, scrie adevărul.ro.

Autoritățile au estimat inițial că măsura va genera încasări importante — de exemplu, guvernul italian anticipa până la 122 milioane de euro în 2026 și 245 milioane de euro în 2027 din taxa aplicată coletelor mici care intră în Italia.

În practică, însă, aceste venituri nu se materializează așa cum era așteptat, pentru că firmele de comerț online își reorganizează logistica. Unele au început să își deschidă depozite în state membre ale UE care nu percep taxe similare, precum Polonia sau Ungaria. Astfel, bunurile intră prin alt stat în piața comunitară, evitând taxele naționale pentru coletele sub 150 de euro. O dată importate legal prin altă țară, acestea pot fi redistribuite liber în UE fără plata taxei de 25 de lei sau 2 euro.

Reprezentanții industriei de curierat din România au tras un semnal de alarmă că România ar putea pierde sume importante la buget dacă nu creează condiții favorabile pentru deschiderea acestor depozite logistice, dar și că economia locală ar rămâne fără oportunități de investiții.

În Italia, operatorii logistici și aeroportuarii raportează deja efecte negative: numărul coletelor mici sosite direct din afara UE a scăzut semnificativ după introducerea taxei, iar cel puțin 30 de zboruri cargo care anterior aterizau la hub-ul de la Milano Malpensa — responsabil pentru aproximativ 60% din traficul de marfă aeriană — au fost redirecționate către alte aeroporturi din UE (Liège, Amsterdam, Budapesta), pentru a evita taxa.

La nivelul întregii Uniuni Europene, o reglementare unitară pentru taxarea coletelor cu valoare redusă a fost aprobată și urmează să fie aplicată de la 1 iulie 2026, când se va introduce o taxă vamală standard de 3 euro pentru coletele mici din afara UE. Până atunci, diferențele dintre sistemele naționale rămân o provocare, iar încasările efective din taxele logistice ar putea fi mult sub estimările inițiale ale guvernelor.

Precizăm că și autoritățile de la Chișinău intenționează din vara anului curent să aplice taxe pentru coletele din străinătate, valoarea cărora nu ajunge la 150 de euro.