O creație derivată din cea mai mare pictură pe pânză din lume a fost vândută cu 62 de milioane de dolari

O operă de artă creată din cea mai mare pictură pe pânză din lume a fost vândută pentru 62 de milioane de dolari în Dubai și ocupă locul al doilea în clasamentul celor mai mari sume obținute vreodată la licitație de creații ale unor artiști în viață, informează Reuters.

Pictura este realizată pe o singură pânză uriașă pe podeaua sălii de bal a hotelului Atlantis din Dubai timp de șapte luni în timpul pandemiei de coronavirus, pânza a fost împărțită în 70 de loturi destinate vânzării, scrie AGERPRES.

Toate acestea au fost cumpărate de Andre Abdoune, un cetățean francez care locuiește în Dubai și deține o afacere cu criptomonede.

Obiectivul lui Sacha Jafri era de a obține 30 de milioane de dolari destinați unor acțiuni caritabile după ce va scoate la licitație fragmente din pânza cu o suprafață de 1.800 de metri pătrați, însă Abdoune a plasat o ofertă pentru achiziționarea tabloului integral.

Abdoune a spus că plănuiește o ”a doua etapă” pentru acea pictură, în speranța de a colecta o sumă și mai mare de bani în scopuri caritabile, însă nu a oferit detalii suplimentare. Pentru moment, intenționează să lase pictura în Dubai.

”Scopul meu a fost mereu acela de a schimba viețile copiilor de pe glob și de a încerca reconectarea umanității”, a spus Jafri, care a inclus în opera sa picturi realizate de copii din peste 140 de țări.

”Puritatea gândurilor, un atribut doar al copiilor, a dus la realizarea unui lucru într-adevăr puternic”, a spus acesta.

Suma va fi donată către UNICEF, UNESCO, Global Gift Foundation și Dubai Cares.

Jafri, care se afla în Emiratele Arabe în momentul instituirii lockdownului, este cel care a creat conceptul tabloului, abordând teme precum conexiune și izolare.

Artistul a folosit 1.065 de pensule și 6.300 de litri de vopsea.

Cea mai scumpă creație a unui artist în viață vândută la licitație este pictura ”Portrait of an Artist (Pool with Two Figures)”, realizată în 1972 de David Hockney, adjudecată în 2018 pentru 90,3 milioane de dolari.

În martie 2021, o operă de artă digitală a fost adjudecată cu aproape 70 de milioane de dolari în cadrul primei vânzări organizate de o casă importantă de licitații a unei creații artistice fără existență fizică.

#pictură #arta #licitatie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele recente arată un dezechilibru economic major atât în România, cât și în Republica Moldova, unde activitatea economică este concentrată disproporționat în capitală, în timp ce zeci de regiuni contribuie marginal la produsul intern brut.

Potrivit informațiilor publicate de profit.ro, România are zece județe care nu generează nici măcar 1% din PIB-ul național. Este vorba despre: Bistrița-Năsăud (0,98%), Botoșani (0,92%), Sălaj (0,86%), Ialomița (0,85%), Vaslui (0,85%), Mehedinți (0,83%), Tulcea (0,82%), Călărași (0,76%), Covasna (0,72%) și Giurgiu (0,63%). În total, aproape trei sferturi dintre județele României produc sub 2% din economia țării.

În contrast, București generează peste 25% din PIB-ul României și este de departe principalul motor economic. După Capitală, doar patru județe pot fi considerate economii regionale puternice: Cluj (5,3%), Timiș (4,3%), Prahova (4,1%) și Constanța (4,1%). Restul țării funcționează cu ponderi reduse și fragmentate în economia națională.

Situația este și mai accentuată în Republica Moldova, unde concentrarea economică în jurul Capitalei atinge niveluri și mai mari. Chișinău generează circa 60% din PIB-ul național, produce 55% din întreaga producție industrială, concentrează 70% din lucrările de construcție și atrage 90% din investițiile populației în locuințe.

În plus, 75% din toate vânzările din țară au loc în Chișinău, 82% din afacerile mari sunt localizate în Capitală, iar 60% din angajații din sectorul real al economiei lucrează tot aici. Cheltuielile bugetului municipal al Chișinăului reprezintă aproximativ 25% din totalul cheltuielilor bugetelor publice locale.