O fostă republică sovietică se rupe de Rusia: Aliat al Occidentului în curtea din spate a lui Putin

În timp ce atenția internațională s-a concentrat asupra războaielor din Ucraina și Orientul Mijlociu, cu temeri privind un conflict între Iran și Israel, în Caucaz se desfășoară o criză de mare semnificație geopolitică. Armenia, o fostă republică sovietică, independentă din 1991, se rupe de Rusia și caută să fie aliată occidentală în curtea din spate a lui Putin.

Prim-ministrul Nikol Pashinyan spune că țara sa are nevoie de sprijin pentru a evita războiul cu vecinul puternic armat Azerbaidjan – și este clar despre importanța legăturilor strânse cu UE și alte națiuni occidentale, potrivit Independent..

După un scurt și scurt conflict cu Azerbaidjanul, un adversar vecin, Armenia este în proces de rupere cu legăturile sale istorice cu Rusia pentru a deveni un aliat occidental în curtea din spatele lui Vladimir Putin.

Jucătorii implicați în luptele sângeroase din Ucraina și Orientul Mijlociu sunt, de asemenea, prezenți în această regiune. Rusia – presupusul aliat al Armeniei – nu a reușit să protejeze țara de invazia azeră și pare să-și fi schimbat partea. Israelul, care a trimis cantități uriașe de arme pentru a ajuta Azerbaidjanul – și Iranul șiit, care a declarat că nu va permite graniței sale cu Armenia să cadă sub controlul Azerbaidjanului ostil și „entității sioniste”, pe care o susține.

Prim-ministrul Armeniei, Nikol Pashinyan, cunoaște capcanele cu care se confruntă în gestionarea pivotării către Occident, evitând, în același timp, un alt război cu Azerbaidjanul, al cărui conducător, Ilham Aliyev, a continuat să amenințe cu și mai multe ofensive.

Încercările lui Pashinyan de a face echilibru au dus la acuzații de liniște acasă, susținând că îi face prea multe concesii lui Aliyev cu puțin în schimb. Au loc proteste pentru decizia guvernului său de săptămâna trecută de a preda patru sate Azerbaidjanului.

Vorbind în capitală, Erevan, unui grup restrâns de jurnalişti britanici, Pashinyan recunoaşte că „Federaţia Rusă este un jucător serios şi semnificativ în regiunea Caucazului de Sud”. Dar spune că au existat măsuri ale Armeniei de a crea legături puternice cu statele occidentale și Uniunea Europeană, mai ales că protestele au dus la reforme politice în urmă cu șase ani.

În acest sens, Pashinyan spune: „Nu am fost niciodată departe de Occident. Realizările noastre în domeniul democrației au creat o realitate obiectivă în care relația noastră se poate dezvolta dinamic, dar pentru un moment… am spus că democrația pentru noi nu este o politică adoptată de circumstanțe, este o strategie pe care am adoptat-o.”

Turbulențele din ultimii ani au dus la formarea de noi alianțe, spune Pashinyan: „Într-adevăr, diversificăm relațiile externe, dar nu suntem singurii care o facem. Practic în întreaga lume nu ai găsi niciun actor care să nu-și diversifice relațiile externe. Armenia nu a putut trece cu vederea această nouă tendință.

„În ceea ce privește apropierea în continuare de Uniunea Europeană. Am spus în discursul meu în fața Parlamentului european că Republica Armenia este pregătită să fie cât mai apropiată de Uniunea Europeană. În acest moment, se pare că ne îndreptăm în această direcție pentru că, foarte important, acesta este un proces public. Transparența este de cea mai mare importanță pentru noi.”

Mișcarea către Occident făcută de Armenia a fost cuplată cu o antipatie și neîncredere în creștere față de Rusia, văzută cândva ca un aliat ferm – un stat creștin coleg într-un Caucaz predominant musulman.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Semnele timpurii ale unei industrii globale dominate de China sunt deja evidente, în special în domeniul vehiculelor electrice. Foto: Getty Images
Directorii din industria auto și din sectorul energiei verzi din țările occidentale, care au vizitat China, se întorc de acolo mai umili și chiar îngroziți, scrie Futurism.com. Reveniți în țările lor, aceștia avertizează: calitatea vehiculelor produse în China este superioară, totul este robotizat, inginerii sunt extrem de bine pregătiți și inovează „ca nebunii”, iar dacă țările occidentale nu se mobilizează, riscă să piardă competiția comercială globală cu China. O imagine departe de stereotipul deja consacrat al fabricilor chineze în care muncitorii sunt exploatați pentru a produce în masă bunuri ieftine și de proastă calitate.

O vizită în China care a inclus un tur al fabricilor acestora din industria auto, i-a șocat și speriat pe șefii din acest sector din SUA, Europa și Australia.

„Suntem într-o competiție globală cu China — și nu este vorba doar despre vehiculele electrice. Dacă pierdem această cursă, Ford nu va mai avea viitor”, a declarat luna trecută Jim Farley, directorul general al companiei Ford, pentru The Verge.

The Telegraph a publicat mai multe avertismente ale directorilor fabricilor europene și australiene care au fost în China. Aceștia cred că dacă Occidentul nu se mobilizează, industria chineză auto, extrem de robotizată, nu va mai avea competiție, mai ales în ceea ce privește vehiculele electrice.

Unele companii au renunțat complet la inițiativele noi după această călătorie externă. De pildă, fondatorul companiei miniere Fortescue, Andrew Forrest, a spus că vizita sa recentă în China l-a determinat să abandoneze planurile de a produce intern motoare electrice.

Despre ce a văzut acolo, a spus: „nu sunt oameni, totul este robotizat”.

„Pot să te duc în fabrici în China acum, unde o să vezi o bandă rulantă și roboți ies din podea și încep să asambleze părți. Și mergi de-a lungul acestei benzi și după vreo 800-900 de metri o să vezi un camion care părăsește fabrica”, a spus el pentru The Telegraph.

Cum funcționează „fabricile întunecate” ale Chinei
Un alt director a vorbit despre turul unor „fabrici întunecate”, unde nici becurile nu sunt aprinse pentru că nu au de ce: majoritatea muncii e făcută de roboți 24 din 24 de ore.

„Am vizitat o fabrică întunecată unde erau produse un număr astronomic de telefoane mobile. Procesul era atât de automatizat încât nu erau muncitori pe partea de producție, doar câțiva care să se asigure că fabrica funcționează.

Ai senzația unei transformări profunde: competitivitatea Chinei nu mai ține de subvențiile guvernamentale și de salariile mici, ci de un număr uriaș de ingineri extrem de competenți și educați, care inovează într-un ritm nebunesc”, a spus Greg Jackson, directorul general al furnizorului britanic de energie Octopus.

Potrivit datelor recente ale Federației Internaționale de Robotică, China a instalat un număr de roboți industriali de ordinul zecilor de mii mai mare decât Germania, SUA sau Marea Britanie. Și nu este vorba doar despre dorința de a reduce costurile prin automatizarea muncii umane.

„China se confruntă cu o problemă demografică semnificativă, iar industria sa manufacturieră este, în general, destul de dependentă de forța de muncă”, a explicat analistul Rian Whitton, de la Bismarck Analysis, pentru The Telegraph.

„Așa că, într-un mod preventiv, ei încearcă să automatizeze totul cât mai mult posibil — nu pentru a obține marje de profit mai mari, cum se întâmplă de obicei în Occident, ci pentru a compensa declinul populației și a obține un avantaj competitiv”, a adăugat el.

Dincolo de vehiculele electrice, China a făcut și un pas major spre adoptarea inteligenței artificiale, ca parte a unui plan pe zece ani, cu scopul de a transforma această tehnologie într-un „motor-cheie al creșterii economice naționale”.

Programul spațial al țării a înregistrat, de asemenea, progrese uriașe, alimentând temerile că China ar putea întrece din nou Statele Unite în cursa spre Lună, scrie Futurism.

Semnele timpurii ale unei industrii globale dominate de China sunt deja evidente, în special în domeniul vehiculelor electrice. În timp ce Statele Unite au impus măsuri protecționiste pentru a-și apăra producătorii interni și a ține la distanță competiția dură, vehiculele electrice fabricate în China au avut un impact puternic în Europa.

„Roboții, dacă sunt utilizați eficient, pot ridica semnificativ productivitatea unei economii. Iar dacă China excelează în acest domeniu, ar trebui să încercăm să o prindem din urmă, pentru că, la fel ca China, și mare parte din Europa îmbătrânește”, a declarat pentru The Telegraph Sander Tordoir, economist-șef al Center for European Reform.

Industria auto europeană, în pericol
Deocamdată, situația din Statele Unite rămâne sub control, deoarece interdicțiile asupra vehiculelor electrice chinezești sunt încă în vigoare.

„Realitatea competițională este că chinezii sunt gorila de 700 de kilograme a industriei mașinilor eletrice”, a declarat luna trecută Farley pentru The Verge.

Directorul Ford a recunoscut că a avut deja ocazia să testeze personal produsele competiției.

„Nu-mi place să vorbesc prea mult despre concurență, dar conduc un model Xiaomi. Am adus unul cu avionul de la Shanghai la Chicago, îl conduc de șase luni și nu vreau să renunț la el”, a spus Farley.

În Marea Britanie însă lucrurile nu stau așa. Vânzările de mașini electrice produse în China de BYD au crescut de zece ori într-un an, de pildă.

„Cel mai remarcabil aspect al industriei lor auto este ritmul și viteza cu care operează. Ei pot dezvolta și lansa modele, probabil, în jumătate din timpul necesar majorității producătorilor auto europeni”, spune Mike Hawes, directorul executiv al Society of Motor Manufacturers and Traders (SMMT).

Europa trebuie să își intensifice propriile investiții în robotică dacă vor să țină pasul cu ritmul de inovație din China — și, în același timp, să își mențină industriile manufacturiere în viață, potrivit economistului Sander Tordoir.

Experții atrag atenția și asupra unui paradox: o să fie mai puține locuri de muncă pentru oameni în țările care nu automatizează producția, decât în cele care o fac.

Analistul Rian Whitton, de la Bismarck Analysis, a spus că țările europene ar trebui să se concentreze pe îmbunătățirea competitivității prin stimularea adoptării roboților și a utilajelor industriale.

El afirmă că acest lucru ar avea un impact mai mare decât reducerile de taxe din trecut menite să încurajeze investițiile în cercetare și dezvoltare sau în echipamente de producție.

„Nu pare că bâjbâiala continuă în jurul modificărilor fiscale aduce mare lucru.

Dar văd cum guvernul aruncă în fiecare an miliarde de lire pe tot felul de prostii speculative, cum ar fi hidrogenul verde sau pentru a-și îndeplini contractele de obligații privind energia regenerabilă, și nu pot să nu mă gândesc: «Ei bine, de ce nu cinci miliarde pe an în granturi pentru echipamente de producție?».

Asta, probabil, ar aduce un randament mai mare decât multe dintre politicile industriale legate de energie pe care le urmărim”, a spus Whitton.

Paradoxal, Whitton explică că țările care au avut un nivel mai ridicat de automatizare în timpul primului „șoc chinezesc” din anii 2000 — când piața mondială a fost inundată de bunuri ieftine — au reușit să păstreze o parte mai mare din locurile de muncă din industrie.

„Se vorbește mult despre cum automatizarea va duce la pierderi de locuri de muncă. Dar, de fapt, pierderile vor fi disproporționat mai mari în țările care nu se automatizează”, avertizează el.

Cu alte cuvinte, eșecul modernizării va duce, aproape sigur, la mai multe „fabrici întunecate” în Occident — dar de data aceasta, din acelea în care nu se mai produce nimic.