O nouă BOMBĂ din partea lui Usatîi: Pleacă și de la conducerea partidului, și în genere, din politică

Renato usatîi a decis să surpridă și mai mult politicul din Moldova și, inclusiv, societatea.

Liderul Partidului „Nostru”, Renato Usatîi, după ce a anunțat că își dă demisia din funcția de primar al municipiului Bălți, a mai făcut o dezvăluire. Acesta a anunțat că a decis să plece cu totul din politica moldovenească, că își depune și mandatul de președinte al formațiunii.

Potrivit lui Usatîi, decizia a fost luată după scorul mic pe care l-a înregistrat la alegerile parlamentare anticipate de ieri, 11 iulie. Acesta a afirmat că va îndemna colegii de partid să aleagă un nou lider, care să crească popularitatea formațiunii atât la nivelul membrilor, cât și a raiting-ului pe plan politic, scrie Realitatea.md.

Acesta a afirmat că, afacerile din Federația Rusă pe care le avea nu le mai deține, însă va găsi cu ce să se ocupe după ce va plecat de la Primăria Bălți și de la conducerea Partidului „Nostru”.

Precizăm că, Blocul Electoral „Renato Usatîi” a acumulat la alegerile parlamentare doar 4,10% din sufragii. Cel mai straniu lucru este faptul că, cetățenii bălțeni au votat masiv pentru Blocul Electoral al Comuniștilor și Socialiștilor – 40,17%, pentru PAS – 27,34% și doar 22,69% pentru Blocul Electoral „Renato Usatîi”.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, afirmă că autoritățile analizează mai multe opțiuni pentru achitarea restanțelor la subvențiile agricole, inclusiv varianta transformării acestora în hârtii de valoare garantate de stat, însă o decizie finală nu poate fi luată rapid.

Potrivit ministrului, mecanismul este încă în lucru și presupune proceduri complexe, întrucât transformarea angajamentelor restante în datorie de stat ar implica rectificarea bugetului și majorarea datoriei publice.

„Nu poate fi făcut în grabă. Ar fi proceduri mai complicate și nu pot fi realizate rapid”, a declarat Gavriliță, precizând că subiectul va fi discutat la pachet cu politica fiscală și cu intervențiile bugetare planificate pentru perioada următoare.

Ministrul a menționat că aceste decizii ar putea fi incluse fie într-o eventuală rectificare a bugetului pentru 2026, fie în procesul de elaborare a bugetului pentru anul 2027. „Ne-am dori să închidem aceste angajamente cât mai degrabă, pentru că lumea contează pe ele”, a subliniat oficialul.

În paralel, Ministerul Finanțelor discută cu alte instituții despre limitarea lansării programelor de subvenționare care generează solicitări mult peste sumele planificate inițial. „Ajungem să colectăm intenții de investiții de mult mai mulți bani decât ne permitem într-un an. Urmează să găsim soluții”, a explicat Gavriliță, adăugând că toate cererile eligibile și conforme vor fi procesate, iar mecanisme mai clare ar putea fi anunțate în primăvară.

Anterior, economistul Iurie Rija a avertizat că mecanismul prin care statul ar sprijini fermierii prin emiterea unor obligațiuni garantate de Guvern, deși aplicat în alte state, riscă să creeze mai multe probleme decât soluții în Republica Moldova. Potrivit acestuia, ideea presupune ca statul să devină garant în fața băncilor comerciale, evitând astfel injectarea bruscă în economie a circa patru miliarde de lei, cu potențiale efecte negative asupra cursului valutar și inflației.

Totuși, Rija atrage atenția asupra duratei de implementare a unui asemenea mecanism, care ar necesita modificări legislative adoptate de Parlament, avizele Banca Națională a Moldovei și reguli clare pentru băncile comerciale. „Vorbim de o birocrație care poate dura între 8 și 17 luni. Între timp, fermierii așteaptă, iar dacă mecanismul se blochează, protestele sunt inevitabile”, avertizează expertul.

O altă problemă majoră ține de lipsa lichidităților. Potrivit lui Rija, obligațiunile de stat nu pot fi utilizate direct pentru procurarea inputurilor agricole, iar fermierii vor depinde de bănci, care vor aplica discounturi. Astfel, pentru o obligațiune de un milion de lei, un fermier ar putea primi doar 800.000–900.000 de lei în numerar. „Cine pierde? Fermierul. Cine câștigă? Banca”, concluzionează economistul.