O româncă a sedus online un italian, l-a convins să îi trimită 130.000 de euro. Cum l-a convins să-i de-a bani

Fabrizio, un bărbat de 60 de ani din Italia, a fost înșelat timp de 2 ani de Ancuța, o femeie dintr-un sat din Timișoara. Cei doi vorbeau doar pe internet, fără a interacționa vreodată în realitate. Femeia l-a convins să îi trimită regulat bani cu promisiunea că la un moment dat îi va returna.

Pentru a obține banii, femeia a recurs la minciuni, aceasta îi spune că cineva din familia ei a decedat. Din când în când, femeia îi povestea necazurile prin care trece și îi spunea că rudele și prietenii apropiați au murit rând pe rând ba în accidente, ba în spital, ba de COVID-19.

În total, i-a cerut, pentru 7 înmormântări, 132.000 de euro. Ancuța a tocat apoi banii la păcănele. Bărbatul și-a luat inima în dinți și a venit până în România să vadă pe ce s-au dus banii pe care i-a trimis. A luat cu el și o echipă de jurnaliști de la televiziunea MediaSet.

A aflat cu stupoare că multe dintre rudele a căror înmormântare o plătise, trăiau. Fabrizio a întâlnit-o și pe Ancuța într-un bar, la păcănele. Supărată că a fost descoperită, femeia i-a spus că vrea să meargă cu el în Italia să muncească și să-i dea banii înapoi, însă pentru asta… are nevoie de alți bani.

#mii de euro #online #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se confruntă cu o criză profundă a forței de muncă, atât din punct de vedere numeric, cât și calitativ, a declarat economistul Veaceslav Ioniță în cadrul emisiunii „7 Zile” de la postul Cinema 1.

Potrivit lui Ioniță, în prezent, în economia națională activează doar 854.000 de persoane, dintre care aproximativ 200.000 lucrează în sectorul bugetar, iar restul – puțin peste 600.000, în sectorul real. „Este o cifră dramatică, care nu s-a schimbat de peste 15 ani. Ne-am prăbușit din 1990 până în 2010, iar de atunci batem pasul pe loc”, a spus economistul.

Mai grav, afirmă el, este faptul că numărul moldovenilor care lucrează peste hotare este mai mare decât al celor activi în economia națională, ceea ce face din Moldova o situație aproape unică în lume pentru o țară cu o populație de peste 2 milioane de locuitori.

„În sectorul construcțiilor, spre exemplu, nu e atât problema că pleacă muncitori, ci că pleacă cei calificați și vin necalificați. Avem meserii unde îți trebuie ani de experiență ca să devii bun. Dacă pleacă cei care știu meserie și vin începători, e o catastrofă”, a explicat Ioniță.

El a subliniat că fluctuația personalului a devenit alarmantă, în special în sectoarele critice. „În Horeca, 60% din angajați se schimbă într-un an. Dacă la restaurant mai poți accepta o farfurie adusă stângaci, în construcții, în medicină sau în educație, această instabilitate devine periculoasă”.

Economistul a adus în discuție și un aspect sensibil: segregarea forței de muncă în funcție de calificare. Cei mai buni pleacă, cei slab pregătiți rămân. „Nu e citatul meu, dar un antreprenor din sud mi-a spus clar: în Moldova au rămas doar prudevoi musări. Adică cei mai slabi, mai vulnerabili”, a afirmat Ioniță.

Acesta leagă creșterea sărăciei absolute din Moldova exact de această migrație selectivă. „Nu că s-au înmulțit săracii, ci pentru că cei tineri și mai înstăriți au plecat, iar în țară au rămas doar cei vulnerabili. Așa e și cu piața muncii”.

În 2023, forța de muncă a scăzut cu 33.000 de persoane, dintre care 31.000 doar în agricultură, în timp ce sectorul bugetar a crescut ușor. „E o degradare continuă, iar ce e mai grav e că nu vine din interior o reechilibrare. Nu doar că pleacă, dar pleacă cei mai buni, iar cei care vin nu știu meserie”.

Ioniță spus că cea mai mare dramă a economiei moldovenești nu este doar lipsa oamenilor, ci pierderea calității acestora: „Avem din ce în ce mai puțini și din ce în ce mai slab pregătiți”.