O româncă a sedus online un italian, l-a convins să îi trimită 130.000 de euro. Cum l-a convins să-i de-a bani

Fabrizio, un bărbat de 60 de ani din Italia, a fost înșelat timp de 2 ani de Ancuța, o femeie dintr-un sat din Timișoara. Cei doi vorbeau doar pe internet, fără a interacționa vreodată în realitate. Femeia l-a convins să îi trimită regulat bani cu promisiunea că la un moment dat îi va returna.

Pentru a obține banii, femeia a recurs la minciuni, aceasta îi spune că cineva din familia ei a decedat. Din când în când, femeia îi povestea necazurile prin care trece și îi spunea că rudele și prietenii apropiați au murit rând pe rând ba în accidente, ba în spital, ba de COVID-19.

În total, i-a cerut, pentru 7 înmormântări, 132.000 de euro. Ancuța a tocat apoi banii la păcănele. Bărbatul și-a luat inima în dinți și a venit până în România să vadă pe ce s-au dus banii pe care i-a trimis. A luat cu el și o echipă de jurnaliști de la televiziunea MediaSet.

A aflat cu stupoare că multe dintre rudele a căror înmormântare o plătise, trăiau. Fabrizio a întâlnit-o și pe Ancuța într-un bar, la păcănele. Supărată că a fost descoperită, femeia i-a spus că vrea să meargă cu el în Italia să muncească și să-i dea banii înapoi, însă pentru asta… are nevoie de alți bani.

#mii de euro #online #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.