Salariile judecătorilor CCM vor crește anul viitor, dar nu cu 100%. Ce majorare îi așteaptă

24 Dec. 2021, 12:47
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
24 Dec. 2021, 12:47 // Actual //  MD Bani

Salariile judecătorilor Curții Constituționale (CCM) se vor majora de la începutul anului viitor nu până la 82 de mii de lei, ci până la 59 de mii de lei. Un asemenea proiect de lege a fost aprobat astăzi, 24 decembrie de către deputați, după ce președinta țării, Maia Sandu, a remis spre examinare a inițiativei legislative respectivă, scrie Realitatea.md.

Dacă inițial salariul membrilor Curții Constituționale urma să se majoreze cu peste 40 de mii de lei, în noul proiect de lege aprobat lefile magistraților constituționali se vor mări în cu aproximativ 15 mii de lei, așa cum au vociferat deputații comuniști și socialiști, în timp ce raportorul proiectului de lege, deputatul PAS, a evitat să spună cu cât exact urmează să crească salariile judecătorilor, „pentru a nu manipula cu date neverificate”.

Inițial, deputatul PSRM, Petru Burduja, a spus că, datorită acestui proiect de lege urmează să se majoreze salariile judecătorilor CCM cu 15 mii de lei. În replică, Dumitru Alaiba a declarat că nu este adevărat, iar Burduja a venit cu o rectificare și a spus că de fapt ar fi de 13 mii de lei. Totuși, colegul socialist al lui Burduja, deputatul PSRM, Vasile Bolea, la fel a menționat că lefile magistraților vor crește cu 15 mii de lei sau cu 34%, dar nu cu 100%, așa cum s-a dorit anterior.

În discuție a intervenit și președintele Parlamentului, Igor Grosu, care a subliniat că „este mai bine ca statul să ofere bani judecătorilor, decât kuliokarii și bandiții, pentru că atunci când îi plătește statul ei sunt responsabili în fața statului, dar nu în fața celora care urmăresc scopuri meschine”.

Proiectul de lege privind politica bugetar- fiscală a fost aprobat cu votul a 59 de deputați.

Istoria intenției de a majora salariile judecătorilor CCM  

Salariul net al judecătorilor de la CC urma să crească din anul 2022, datorită unui amendament la politica bugetar – fiscală, semnat de un grup de deputați de la PAS, care presupune majorarea sporului specific la 100 %. Prin urmare, salariile magistraților trebuiau să se dubleze. Drept argument, autorii amendamentului au spus că volumul de muncă al magistraților a crescut de câteva ori.

Premiera, Natalia Gavrilița, a declarat, miercuri, 8 decembrie, că această decizie de majorare a salariilor judecătorilor de la Curtea Constituțională este una oportună. În opinia prim – ministrei, dacă magistrații vor ridica lefuri mai mari, acest lucru va contribui la faptul că instituția nu va mai servi unor interese.

Opoziția parlamentară, dar și mai multe partide extraparlamentare au criticat această inițiativă de creștere a salariilor atât de semnificativă, precizând unii că „ar fi o mită pentru unele decizii luate anterior de către CCM în favoarea PAS”, alții susținând că „cei de la guvernare mai tare au prejudiciat imaginea judecătorilor cu această creștere a salariilor, decât au încercat să prevină actele de corupere a acestor magistrați”.

Una din cei care nu au fost deacord cu acest fapt a fost Platforma DA și-a manifestat dezamăgirea privind majorarea salariilor judecătorilor de la Curtea Constituțională în condițiile în care acestea reprezintă un decalaj foarte mare dintre salariile pe care le primesc anumiți funcționari și a oamenilor angajați în sfera bugetară. Într-un briefing de presă, ex-deputatul PPDA, Vasile Năstase și-a manifestat regretul că Proiectul de lege privind plafonarea salariile nesimțite, semnat de Platforma DA, nu a fost votată în a doua lectură de majoritatea parlamentară.

Totodată, și fostul premier, Ion Sturza a venit cu o reacție după ce Parlamentul a votat majorarea salariilor judecătorilor constituționali, dublu. În acest context, Sturza a scos la iveală câteva „povești” de pe timpurile regimului Filat și Plahotniuc, când cei doi împărțeau în strângă și-n dreapta remunerări în plic.

Pe lângă asta, scenariul continua cu Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), care au anunțat că vor contesta la Curtea Constituțională (CCM) amendamentul la legea bugetului de stat pentru anul 2022, care prevede majorarea salariilor judecătorilor CCM cu aproximativ 100%, după ce Guvernul ar fi avizat acest lucru. Anunțul a fost făcut astăzi, 9 decembrie, de către PSRM, înainte de ședința plenară a Parlamentului.

Într-un final, vineri, 10 decembrie, președinta țării, Maia Sandu a restituit Parlamentului legea cu privire la modificarea unor acte normative privind legislația bugetar-fiscală 2022, din cauza amendamentului care se referă la majorarea salariilor Curții Constituționale, care nu are avizul Guvernului.

24 Aug. 2026, 15:24
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
24 Aug. 2026, 15:24 // Actual //  Grîu Tatiana

Salariile din Moldova au crescut în 2025, dar cifrele arată o diferență uriașă între cei care câștigă cel mai bine și cei care abia trec de 10 mii de lei. Potrivit Biroului Național de Statistică, salariul mediu brut a ajuns la 15 594,5 lei, cu 11,5% mai mult decât în 2024. După taxe, salariul mediu net a fost de 13 226,8 lei.

Cea mai mare medie salarială este în domeniul informațiilor și comunicațiilor: 39 378,6 lei brut pe lună. Asta înseamnă de aproape patru ori mai mult decât câștigă, în medie, un angajat din agricultură, unde salariul a fost de doar 10 168,8 lei.

Și în sectorul financiar salariile sunt mult peste medie. Angajații din activitățile financiare și de asigurări au avut un câștig mediu de 27 681,7 lei, iar cei din sectorul energetic – 23 954,9 lei.

La coada clasamentului se află agricultura, cu 10 168,8 lei, cazarea și alimentația publică – 10 288,1 lei, și arta, recreerea și agrementul – 11 405,3 lei. Diferența dintre salariul mediu din informații și comunicații și cel din agricultură ajunge astfel la peste 29 de mii de lei pe lună.

Capitala trage puternic media națională în sus. În Chișinău, salariul mediu brut a fost de 18 707,8 lei, cu 20% peste media națională. În schimb, în Briceni media a fost de 10 773,2 lei, în Nisporeni – 10 984,9 lei, iar în Rîșcani – 11 211,4 lei.

Nici între femei și bărbați lucrurile nu stau la fel. Femeile au câștigat, în medie, 14 360 de lei brut, cu 2 615 lei mai puțin decât bărbații, al căror salariu mediu a fost de 16 975 de lei. Diferența este de 15,4%.

În sectorul real, salariile sunt, de asemenea, mai mari decât în cel bugetar: 16 279,4 lei, față de 13 341,7 lei. Diferența ajunge la 22%.

În total, la sfârșitul lui 2025, Moldova avea 763,2 mii de salariați, cu 22,3 mii mai mulți decât cu un an înainte. Numărul mediu al angajaților a fost de 652,3 mii de persoane.