O țară oferă salarii de 180.000 € pentru specialiști începători: Este incredibil de greu să găsești oameni

O firmă de recrutare profesionistă oferă salariu de până la 150.000 de lire sterline (aproximativ 179.915) de EURO) pentru avocații absolvenți, pe fondul lipsei de muncitori.

Alan Bannatyne, director financiar la Robert Walters, a declarat pentru BBC că oamenii din multe industrii din Marea Britanie renunță pentru locuri de muncă mai bine plătite pe fondul cererii în creștere.

„15% este creșterea salariului minim pe care o vedem, dar unii își măresc salariile cu până la 50%”, a spus el. „Dacă nu se întâmplă ceva semnificativ, 2022 ar trebui să fie și mai bun pentru personal.”

Locurile de muncă vacante din Regatul Unit au atins niveluri record de când economia s-a redeschis, în timp ce angajatorii se străduiesc să satisfacă cererea.

Robert Walters, care se concentrează pe vânarea profesioniștilor, a spus că acest lucru s-a tranformat într-o „concurență acerbă pentru talent” și a este „incredibil de greu să găsești oamenii potriviți”.

Angajatorii au ridicat salarii pentru a atrage muncitori, deși Bannatyne a spus că au existat „câștigători și învinși” de la Covid și nu toată lumea era în măsură să plătească bine.

„Comercianții cu amănuntul și companiile aeriene s-au luptat cu adevărat, așa că probabil că nu vor plăti bonusuri sau nu vor da majorări de salariu”, a spus el pentru BBC.

Bonus „uriaș”

Lipsa de competențe a fost deosebit de pronunțată în sectoare precum dreptul, unde locurile de muncă vacante pentru asociații din Londra au crescut cu aproximativ 131% față de anul trecut, între ianuarie și noiembrie anul trecut, potrivit cercetării companiei de recrutare BCL Legal și a firmei de date Vacancysoft.

Avocații nou calificați de la cele mai cunoscute firme câștigă acum până la 147.000 de lire sterline, salariu fără bonusuri.

Băncile municipale au mărit, de asemenea, salariile inițiale pentru a reține talentul, iar Robert Walters prezice că fondul de bonusuri din acest an va fi „uriaș”.

Salariile au crescut și pentru locurile de muncă mai puțin plătite. Săptămâna trecută, Sainsbury’s a devenit cel mai recent supermarket care a plătit lucrătorilor din magazine cu cel puțin 10 lire sterline pe oră, în urma unor mișcări similare din partea Morrisons, Lidl și Aldi.

Mulți lucrători s-au reprofilat în timpul blocării și și-au schimbat locul de muncă sau au părăsit forța de muncă, în ceea ce unii au etichetat „marea demisie”.

#talente #specialisti #salariu #companii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.