Obiceiuri pe care le practici în fiecare zi și te fac să arăți mai bătrân! Renunță la ele chiar acum

12 Iul. 2021, 16:38
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  MD Bani
12 Iul. 2021, 16:38 // Oameni şi Idei //  MD Bani

Când vine vorba de îmbătrânire, cu toții ne-ar plăcea să întoarcem ceasul înapoi sau cel puțin vrem să rămânem așa cum am fost. Dar acest lucru este mai mult legat de domeniul fantasticului. Din ce în ce mai mult se constatează că există lucruri pe care le facem în fiecare zi și care contribuie la îmbătrânirea prematură, și dimpotrivă, există lucruri pe care le putem face pentru a ne simți mai tineri și pentru a prelungi tinerețea.

Obiceiuri cotidiene care te fac să arăți mai în vârstă:

1. Stresul

În zilele noastre, cercetătorii trag un semnal de alarmă cu privire la cât de distructiv este stresul constant pentru corpul nostru: crește riscul de boli de inimă, hipertensiune arterială și alte boli cronice. Mai mult, stresul ne poate îmbătrâni la nivel celular. Școala de medicină Harvard raportează că stresul cronic pare să scurteze telomerii, structurile din interiorul fiecăreia dintre celulele noastre care adăpostesc ADN-ul. Cu cât telomerii sunt mai scurți cu atât scade durata de viață a celulei, iar într-un final moare.

2. Consumul frecvent de carne roșie

Consumul frecvent de care roșie vă face să arătați mult mai în vârstă. Burgerul sau friptura suculentă s-ar putea să pară un pic mai puțin sărate când considerați că consumul regulat de carne roșie vă poate scurta viața. Un studiu publicat în BMJ a constatat că consumul de mai multă carne roșie este asociat cu un risc crescut de a muri din cauza a opt boli frecvente, inclusiv cancer, diabet și boli de inimă sau pentru orice cauză. Anumite ingrediente din carnea roșie – cum ar fi nitrații și fierul hemului – pot fi de vină.

3. Nu purtați protecție solară

Purtarea regulată de protecție solară nu vă va proteja doar de cancerul de piele potențial mortal; te va face să arăți și mai tânăr. În timp, expunerea la lumină UV poate deteriora pielea, provocând modificări pe termen lung, cum ar fi fotoîmbătrânirea sau îmbătrânirea prematură a pielii din cauza expunerii la soare, spune Harvard Medical School. Fotoimaginarea provoacă modificări ale colagenului în adâncul pielii, ducând la formarea ridurilor și a liniilor fine. Pentru a o evita, experții recomandă purtarea consecventă a unei protecții solare de cel puțin 30 SPF, cu un spectru larg de protecție împotriva razelor UVA și UVB.

4. Consumați prea mult alcool

Alcoolul reprezintă o scurtătură către îmbătrânire. Odată consumat, alcoolul deshidratează și inflamează pielea, ceea ce poate provoca înroșirea feței, umflături și capilare rupte, toate care te fac să arăți mai în vârstă decât ești. Într-un studiu multinațional realizat în 2019 cu peste 3.200 de femei, cercetătorii au descoperit că cei care au băut mai mult de opt băuturi pe săptămână au avut mai multe „linii superioare ale feței, umflături sub ochi, comisuri orale, pierderea volumului la fața medie și vase de sânge” decât femeile care au băut moderat sau abținut.

5. Consumați prea mult zahăr

Nimic apetisant în legătură cu această veste: a consuma prea mult zahăr te poate îmbătrâni. Când mâncăm zahăr, acesta interacționează cu proteinele din organism și are loc un proces numit glicație. Mai exact, zahărul se leagă de colagen și elastină, cei doi compuși din piele, care îl păstrează plin și tânăr, producând produse finale avansate de glicație sau AGE. Acest lucru provoacă daune sub formă de cădere și riduri. Reducerea alimentelor îndulcite și prelucrate cu zahăr este o idee bună generală – vă poate ajuta să vă mențineți o greutate sănătoasă și să vă reduceți riscul de boli precum boli de inimă și diabet, ajutându-vă să rămâneți tineri în interior și în exterior.

 

 

13 Aug. 2026, 16:41
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
13 Aug. 2026, 16:41 // Actual //  Grîu Tatiana

Mai mulți primari și locuitori din raionul Anenii Noi își exprimă din nou opoziția față de planul Ministerului Mediului de a amplasa un centru regional de management al deșeurilor în apropierea satelor Puhăceni și Șerpeni. Declarațiile au fost făcute joi, 13 august, în cadrul unei conferințe de presă.

Primarul satului Puhăceni, Veaceslav Plămădealî, a criticat modul în care, potrivit lui, autoritățile centrale au abordat proiectul și a cerut ca opiniile comunităților locale să fie luate în considerare. Acesta a reiterat că localnicii ar fi aflat despre proiect din presă și se întreabă de ce centrul nu ar putea fi amplasat într-o altă locație.

„Suntem nemulțumiți de abordarea aceasta tranșantă, îndrăzneață a Guvernului, Ministerului Mediului, ignorând viziunea cetățenilor asupra acestei probleme sensibile”, a declarat primarul.

Opoziția este exprimată și de agenții economici din zonă. Un antreprenor din satul Speia susține că amplasarea centrului ar putea afecta agricultura și competitivitatea producătorilor locali.

„Va fi permanent poluare, multe mașini, praf. O să ne ceară certificate ca marfa noastră să corespundă la unele cerințe. Nu vom fi competitivi pe piață. Acolo solul este foarte fertil”, a spus acesta.

Un alt agent economic din zonă consideră că impactul proiectului ar putea fi unul major pentru întregul raion.

„Tot ce se plănuiește o să aducă un impact nu doar economic, dar din toate privințele. Raionul Anenii Noi va fi distrus. Toți știu că Puhăceni e pe malul Nistrului și producția e curată. Va fi aerul otrăvitor, producția nu vom avea unde să o vindem”, a declarat acesta.

Locuitorii cer, la rândul lor, ca decizia să fie luată doar după consultarea comunităților și se plâng că proiectul ar putea afecta pădurile, iazurile și mediul înconjurător.

„Cerem o decizie europeană. Aceasta se face cu lumea, nu se joacă prin ministere”, a spus o locuitoare din Speia.

„Ne va afecta, sunt păduri, iazuri. Toți sunt îngrijorați de această temă… dacă se otrăvește apa? Noi toți ne folosim de ea”, a declarat un locuitor din Cobusca Veche.

Primarul localității Botnărești, Victor Gori, susține că efectele proiectului ar urma să fie resimțite de mai multe localități din raion.

„Vor fi afectate toate localitățile din împrejurimea acestui loc. Moral nu este corect ca acest poligon să fie amplasat în raionul Anenii Noi”, a spus edilul.

La rândul său, primarul din Țînțăreni, Vadim Bulgaru, a declarat că nu își dorește un nou poligon de deșeuri în raion, indiferent de rezultatele evaluărilor privind impactul asupra mediului.

„Nu aș mai vrea să apară încă un poligon de deșeuri pe teritoriul raionului Anenii Noi indiferent care ar fi impactul, chiar să fie și impact zero. Nu vreau la noi în raion un poligon de deșeuri.Ar trebui să consultăm și populația, vorbim de opțiuni, aici nu am văzut”, a declarat acesta.

De asemenea, primarul satului Bulboaca, Ion Berzoi, a invocat și riscurile pentru fondul forestier și resursele de apă din zonă.

„Acolo este zona sanitară a pădurii, nu se respectă zona de protecție. Sunt căpriori, fazani, iepuri. Este bazin, este înclinație la sol și izvoare sunt. Orice deșeuri nu miros a dulceață, nu există o gunoiște care să nu miroase. Locul nu este potrivit, se încalcă normele de mediu. Trebuie să găsim o locație împreună, să arate că nu va fi impact asupra mediului”, a declarat edilul.

Acesta a cerut identificarea unei locații în urma consultărilor cu autoritățile locale și populația și realizarea unor studii care să demonstreze că proiectul nu va avea un impact negativ asupra mediului.

Anterior, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că proiectul se află în etapa de consultări, iar îngrijorările localnicilor urmează să fie analizate înainte de continuarea procedurilor. Ministrul a dat asigurări că viitorul centru regional va avea o infrastructură modernă, construită conform standardelor europene, și că impactul asupra mediului va fi redus.

Potrivit proiectului, centrul regional de gestionare a deșeurilor ar urma să deservească peste 1,1 milioane de locuitori din municipiul Chișinău și raioanele Anenii Noi, Criuleni, Dubăsari, Hîncești, Ialoveni, Strășeni și Orhei.

Proiectul „Deșeuri solide în Republica Moldova” are un buget de peste 200 de milioane de euro, bani proveniți din împrumuturi și granturi externe, precum și din Fondul Național de Mediu.