Occidentul se pregătește pentru situația în care Putin va folosi arme nucleare. Discuții private cu Kremlinul

Țările occidentale fac planuri de răspuns pentru situația că Rusia va folosi arme nucleare și transmit Kremlinului pe canale confidențiale mesajul că răspunsul va fi unul “catastrofal pentru Rusia”.

Cel mai probabil, acest răspuns va fi unul convențional, nu unul nuclear.

Consilierul pentru Securitate al președintelui Biden, Jake Sullivan, a declarat duminică la CBS că “am comunicat direct, în privat, la niveluri foarte înalte, Kremlinului că orice utilizare a armelor nucleare va avea consecințe catastrofale pentru Rusia și că SUA și aliații noștri vor răspunde decisiv”.
”Am dat un mesaj clar și specific cu privire la ceea ce va implica asta”, a spus Jake Sullivan. O analiză Financial Times, citată de biziday.ro, care strânge opinii ale unor oficiali din mai multe state NATO, sugerează că răspunsul Alianței într-o astfel de situație va depinde de amploarea atacului.
În cazul unui atac cu o armă nucleară tactică (de mici dimensiuni) împotriva Ucrainei “răspunsul ar declanșa o ripostă militară cu arme convenționale din partea statelor occidentale, pentru a pedepsi Rusia”.

Financial Times arată că în acest moment capitalele occidentale fac planuri de urgență pentru toate situațiile. “Evaluarea Occidentului este că avertismentele lui Putin că nu blufează cu privire la lansarea atacurilor nucleare asupra Ucrainei sunt menite să redea un oarecare avânt după eșecurile armatei sale pe câmpul de luptă. (…) SUA au discutat, de asemenea, scenarii cu ucrainenii despre posibila utilizare a armelor nucleare de către Rusia și au făcut scenarii de protecție și siguranță”, mai arată FT, potrivit sursei citate.

Publicația britanică mai arată că logistica de desfășurare a armelor nucleare nu poate trece neobservată de sateliții de informații occidentali.

“Armele nucleare rusești sunt instalate în adăposturi întărite din toată țara. Procesul de tranziție la pregătire, împerecherea focoaselor cu platformele de livrare, ar genera o mulțime de fenomene observabile pentru serviciile americane de informații”, a declarat Simon Miles, profesor asistent la Sanford School of Public Policy de la Universitatea Duke.

#arme #occident #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.