Ofensivă digitală asupra Moldovei: site-urile guvernamentale, ținta zecilor de atacuri cibernetice

Site-urile guvernamentale ale Republicii Moldova au fost vizate de peste 14 milioane de tentative de atac cibernetic în noaptea de dinaintea alegerilor parlamentare, transmite IPN, citat de realitatea.md. Potrivit Serviciului Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică (STISC), toate aceste încercări au fost detectate și blocate cu succes de autoritățile competente.

Potrivit sursei citate, principalele ținte ale atacurilor cibernetice au fost site-urile care aparțin infrastructurii Comisiei Electorale Centrale (CEC) și Agenției Servicii Publice (ASP). Totodată, STISC a decis să suspende temporar funcționarea site-urilor care nu sunt esențiale în această perioadă, pentru a reduce riscul unor eventuale atacuri informatice.

Contactat de IPN, Ion Buga, specialist în relații publice la STISC, nu a confirmat tentativele de atac cibernetic asupra site-urilor guvernamentale.

Amintim că acum patru zile, autoritățile anunțau că mii de routere Wi-Fi din locuințele cetățenilor au fost compromise. Scopul ar fi fost utilizarea acestor rețele infectate pentru a lansa, în ziua alegerilor parlamentare atacuri cibernetice asupra serverelor și infrastructurii CEC, cu intenția de a bloca activitatea instituției.

În Republica Moldova sunt 38.191 de tineri care vot vota pentru prima dată la alegerile parlamentare de pe 28 septembrie. Dintre aceștia, 114 își sărbătoresc aniversarea de 18 ani chiar în ziua scrutinului.

Înainte de primul vot din viața lor, Comisia Electorală Centrală recomandă tinerilor să verifice dacă au actele de identitate în regulă. În cază că nu știu la ce secție de votare sunt arondați, pot consulta pagina web verifica.cec.md.

În același timp, informațiile despre secția de votare, actele necesare pentru vot și lista concurenților electorali care participă la scrutinul parlamentar.

Elevii și studenții pot vota în localitățile unde învață. Tinerii alegători își pot exercita dreptul de a alege la orice secție de votare din raza localității unde sunt înmatriculați la instituții de învățământ. Pentru a-și exercita dreptul de a alege, aceștia vor prezenta funcționarilor electorali actul de identitate, dar și carnetul de student sau elev.

Excepție reprezintă elevii și studenții care au domiciliul sau reședința temporară în localitatea unde învață. Aceștia își vor exercita dreptul la vot conform înregistrării în lista electorală de bază.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#hackeri #alegeri #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță acuză autoritățile că, în ultimii ani, banii colectați din accize pentru infrastructura rutieră au fost direcționați în alte scopuri, ceea ce a dus la degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat publicației ZIUA.

Potrivit economistului, șoferii plătesc corect taxele, inclusiv accizele și taxa rutieră, însă statul nu respectă destinația acestor bani. „Prin taxa rutieră, cumva protejăm banul șoferului. Problema e că banii din accize la carburanți îi dăm în altă parte. Taxe mărim, dar banii pentru drumuri nu ajung la drumuri”, a declarat Ioniță.

El a amintit că, inițial, Republica Moldova a avut o înțelegere clară cu Banca Mondială și cu Fondul Monetar Internațional, potrivit căreia 80% din accizele la carburanți trebuiau direcționate către fondul rutier. „Această regulă a fost respectată doar în 2013 și 2014. După asta – gata”, a subliniat economistul.

Veaceslav Ioniță susține că, în perioada 2015–prezent, statul a deturnat masiv resursele destinate infrastructurii. „Am calculat banii care trebuiau să meargă din accize la drumuri și nu au mers, plus finanțările externe pierdute. Este vorba de peste 30 de miliarde de lei. Eu spun direct: Guvernul a furat de la fondul rutier”, a afirmat acesta.

Potrivit estimărilor sale, suma totală ajunge la aproximativ 2 miliarde de euro, bani care ar fi putut veni sub formă de granturi și împrumuturi externe pentru infrastructură. „Aproape jumătate din această sumă, adică aproape un miliard de euro, sunt bani plătiți de șoferi pentru drumuri, dar care s-au dus în altă parte. Oamenii au plătit pentru drum, iar banii s-au dus în apă”, a declarat economistul.

În acest context, Ioniță avertizează că degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova nu este întâmplătoare, ci rezultatul direct al politicilor bugetare din ultimii ani. „Așa trăim noi, iar consecința este că drumurile se degradează tot mai rapid”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.