Oficialii ruși sancționați de guvernul lui Boris Johnson jubilează: „Clovnul prost pleacă!”

07 Iul. 2022, 17:08
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
07 Iul. 2022, 17:08 // Actual //  bani.md

Politicienii ruși dar și unii oligarhi s-au aliniat joi să jubileze la vestea demisiei premierului britanic Boris Johnson, unul dintre cei mai mari susținători ai Ucrainei după ce președintele Vladimir Putin a ordonat invadarea țării pe 24 februarie, relatează Reuters.

Johnson, care a obținut o victorie răsunătoare la alegerile parlamentare din 2019 cu platforma sa pro-Brexit, a anunțat joi că demisionează din funcția de premier după ce a fost abandonat de mai mulți miniștri și legiuitori ai Partidului Conservator din cauza unei serii de scandaluri care i-au zguduit mandatul în ultimul an.

Kremlinul a afirmat joi că Johnson nu este nici pe placul său. „El nu ne place dar nici noi nu îl placem”, a declarat Dmitri Peskov în timpul conferinței sale zilnice de presă, el fiind primul oficial rus care a reacționat față de vestea demisiei premierului Marii Britanii.

Johnson, care a spus că va asigura interimatul funcției până la alegerea unui succesor, a promis că Marea Britanie va continua să lupte pentru libertatea Ucrainei „indiferent cât va dura”.

Rușii râd de „clovnul” care a impus sancțiuni dure împotriva lor

Oligarhul rus Oleg Deripaska, împotriva căruia Marea Britanie a impus ample sancțiuni financiare din cauza apropierii sale de Kremlin în aceeași zi în care l-a sancționat și pe Roman Abramovici, a declarat pe canalul său de Telegram că demisia lui Johnson reprezintă „un sfârșit fără glorie” pentru „un clovn prost”.

„Clovnul pleacă”, a declarat și Viaceslav Volodin, președintele Dumei de Stat, acuzând că premierul britanic „este unul dintre principalii ideologi ai războiului împotriva Rusiei până la ultimul ucrainean”, o replică favorită a propagandei Kremlinului.

„Liderii europeni ar trebui să se gândească la ce duc astfel de politici”, a mai spus el.

Chiar și înainte ca președintele rus Vladimir Putin să declanșeze războiul din Ucraina pe 24 februarie, Johnson a fost unul dintre cei mai duri critici ai liderului de la Kremlin și a insistat ca statele Occidentale să ia o atitudine mai tranșantă față de Rusia după ce aceasta a început să maseze din nou trupe la granița sa cu Ucraina.

Boris Johnson, unul dintre cei mai mari susținători ai Ucrainei

După invazie, Johnson a făcut din Marea Britanie unul dintre cei mai mari susținători occidentali ai Ucrainei, trimițând Kievului armament, impunând unele dintre cele mai severe sancțiuni din istoria modernă împotriva Rusiei și îndemnând ucrainenii să lupte pentru a învinge forțele armate ruse.

Prim-ministrul britanic a călătorit de două ori la Kiev pentru a se întâlni cu președintele Volodimir Zelenski, fiind primul lider occidental care a mers în capitala Ucrainei după izbucnirea războiului.

Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de Externe, a afirmat că plecarea din funcție a lui Johnson este un semn al declinului Occidentului „măcinat de crize politice, ideologice și economice”.

„Morala poveștii este: nu încercați să distrugeți Rusia. Rusia nu poate fi distrusă. Vă puteți sparge dinții și apoi îneca cu ei”, a afirmat ea.

Guvernul lui Johnson a impus sancțiuni împotriva Mariei Zaharova încă de la jumătatea lunii martie când a sancționat peste 350 de oficiali și oligarhi ruși.

Sprijinul lui Boris Johnson pentru Ucraina a fost atât de înflăcărat încât unii locuitori ai Kievului l-au poreclit afectiv „Borys Johnsoniuk”, mai ales că acesta își încheia uneori discursurile pentru publicul britanic cu îndemnul „Slava Ukraini” (Glorie Ucrainei!).

Un alt susținător al Ucrainei, ministrul britanic al Apărării Ben Wallace, este considerat favorit să îi ia locul lui Johnson. Ministrul de Externe Liz Truss, o susținătoare a sancțiunilor dure împotriva Rusiei, este de asemenea în cărți.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

Realitatea Live

03 Ian. 2026, 11:41
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
03 Ian. 2026, 11:41 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!