„Alianța tancurilor” - Olanda e „pregătită” să dea tancuri ucrainenilor, deşi nu are niciunul. Lista țărilor care vor să trimită

În pofida faptului că nu deţine în prezent niciun tanc Leopard 2 de fabricaţie germană, Olanda a anunțat miercuri că este pregătită să cumpere tancurile pe care în prezent doar le închiriază, pentru a le trimite în Ucraina, potrivit CNN.

Olanda nu are niciun tanc de luptă, după ce şi-a vândut toate tancurile de luptă Leopard 2 Germaniei în 2018 şi 2021, potrivit Registrului de Arme Convenţionale al Naţiunilor Unite. Olanda închiriază în prezent 18 tancuri de luptă Leopard 2A6 de la Germania.

Rutte a sugerat că Ţările de Jos ar putea achiziţiona aceste tancuri în mod direct şi apoi să le trimită în Ucraina.

„Dacă este util ca Olanda să participe şi ea, atunci suntem pregătiţi să facem acest lucru.
Aceste discuţii sunt în curs de desfăşurare, le-am spus germanilor că suntem pregătiţi să luăm în considerare în mod serios acest scenariu”, a declarat pentru RTL News premierul olandez Mark Rutte, precizând însă că decizia nu a fost luată încă.

Câte tancuri ar urma să fie trimise în Ucraina
Germania a aprobat miercuri trimiterea de tancuri Leopard în Ucraina.

Marea Britanie a fost prima ţară care a anunţat că-şi va trimite tancurile sale, Challenger 2, în timp ce Polonia a făcut presiuni pentru ca Berlinul să aprobe trimiterea tancurilor sale Leopard 2.
Germania, care a purtat discuţii cu Statele Unite şi cu alţi aliaţi, a anunțat că obiectivul general ar fi acela de a furniza Ucrainei două batalioane de Leopard 2. Un batalion cuprinde în mod obişnuit trei sau patru companii, fiecare cu aproximativ 14 tancuri, astfel încât acest lucru ar putea însemna trimiterea unui total de 80 până la 110 tancuri de fabricaţie germană.
Ce țări ar putea trimite tancuri în Ucraina

GERMANIA

Germania a declarat că va furniza tancuri de luptă Leopard 2, un vehicul construit de producătorul Rheinmetall, cu un tun de 120 mm, unul dintre cele mai utilizate în Occident. A precizat că va trimite o companie iniţială de 14 tancuri.

STATELE UNITE

Oficialii americani spun că Washingtonul este pregătit să trimită câteva zeci de tancuri de luptă M1 Abrams, într-o schimbare faţă de poziţia anterioară. Tancul are un tun cu ţeavă de 120 mm.

MAREA BRITANIE

Guvernul britanic a anunţat în ianuarie că va trimite o escadrilă, adică 14, din tancurile sale de luptă Challenger 2, care are un tun de 120 mm cu ţeavă în rafală.

POLONIA

Varşovia a declarat că este pregătită să trimită până la 14 dintre tancurile sale Leopard 2 şi a înaintat o cerere de aprobare Berlinului.

NORVEGIA

Guvernul norvegian ia în considerare ideea de a trimite din tancurile sale Leopard, a relatat presa.

FINLANDA

Ministrul finlandez al apărării, Mikko Savola, a declarat că Finlanda se va alătura grupului de ţări care trimit tancuri Leopard 2 în Ucraina, dar contribuţia va fi limitată, deoarece Helsinki nu face încă parte din NATO şi nu îşi poate pune în pericol propria apărare.

OLANDA

Premierul olandez Mark Rutte a declarat că Olanda este pregătită să livreze tancuri de luptă Ucrainei dacă va fi nevoie.

SPANIA

Ministrul spaniol al apărării, Margarita Robles, a declarat că Spania este deschisă ideii de a furniza tancuri Leopard 2 Ucrainei.

FRANŢA

Guvernul francez ia în considerare trimiterea tancului său Leclerc, care are un tun cu ţeavă lisă de 120 mm, afirmând că toate opţiunile sunt pe masă. Anterior, a refuzat cererile în acest sens, spunând că misiunile franceze în străinătate limitează numărul de tancuri disponibile, iar întreţinerea grea a tancului său face ca acesta să nu fie chiar maşina de luptă ideală pentru Ucraina. (Sursa: News.ro)

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#leopard #Tancuri #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.