Oligarhul care şantajează Europa cu gaze, ocolit de sancţiuni. UE nu se atinge nici de cel mai bogat rus

CEO-ul Gazprom a ieşit teafăr de la Bruxelles, salvat de dreptul de veto al lui Viktor Orbán. De asemenea, nu a fost afectat Vladimir Potanin, cel mai bogat rus, şi magnatul gazelor din Rusia, Leonid Mikhelson.

UE caută să submieze puterea financiară a sistemului condus de Putin.

Cel mai singular caz îl priveşte pe Alexei Miller, autorul şantajului cu gazul lui Vladimir Putin împotriva Europei, în calitate de CEO al Gazprom.

Nici astăzi, Miller nu se află pe listele sancţiunilor europene. Bunurile lui nu sunt confiscate şi el poate călători în Uniunea Europeană ca oricare dintre compatrioţii săi.

Motivul este cunoscut de mulţi în clădirile de la Bruxelles: Ungaria lui Viktor Orbán se opune sancţiunilor împotriva lui Miller (şi tocmai a semnat un excelent acord de aprovizionare de la Gazprom).

Deocamdată, Vladimir Potanin, considerat cel mai bogat om din Rusia, cu active estimate de Forbes la 24,4 miliarde de dolari, şi magnatul gazelorm Leonid Mikhelson (deţinătorul unor active similare), sunt, de asemenea, feriţi de sancţiuni.

În acest caz, dreptul de veto pare să fi venit de la Paris, potrivit unor observatori europeni. Rolul lui Potanin este unul strategic pentru furnizarea de nichel industriei auto europene şi Mikhelson are acorduri cu compania franceză Tota l. Ungaria l-a salvat şi pe magnatul Andrei Bokarev.

#miller #gaz #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.