Oligarhul Friedman: A-i spune ceva lui Putin împotriva războiului ar fi un fel de sinucidere

Unul dintre cei mai bogați oligarhi din Rusia spune că sancțiunile economice nu îl vor împiedica pe Vladimir Putin să continue războiul din Ucraina. Potrivit lui, Occidentul nu înțelege cum funcționează puterea la Moscova.

Mikhail Fridman, proprietarul Alfa Bank din Rusia, a declarat pentru Bloomberg că sancționarea oligarhilor nu are șanse de a opri războiul. În viziunea lui, este este puțin probabil ca cineva din cercul lui Putin să discute cu el încheierea războiului.

„Dacă oamenii care sunt la conducere în UE cred că din cauza sancțiunilor l-aș putea aborda pe domnul Putin și să-i spun să oprească războiul și asta va funcționa, atunci mă tem că avem cu toții mari probleme”, a spus Fridman. „Înseamnă că cei care iau această decizie nu înțeleg nimic despre cum funcționează Rusia. Și acest lucru este periculos pentru viitor”, mai spune oligarhul.

Fridman, care a fost sancționat de guvernul britanic și UE spune că a spune ceva împotriva războiului înseamnă un fel de „sinucidere”.

„Distanța de putere dintre domnul Putin și oricine altcineva este ca distanța dintre Pământ și cosmos”, a spus Fridman. „A-i spune ceva lui Putin împotriva războiului, pentru oricine, ar fi un fel de sinucidere”, a mai declarat el.

Mikhail Friedman spune că acum trăiește cu 2.500 de lire sterline pe lună

Fridman este unul dintre cei mai bogați oligarhi ruși. Înainte de război și sancțiuni valora aproximativ 14 miliarde de dolari. Acum valorează aproximativ 10 miliarde de dolari, doar pe hârtie, pentru că se află într-o situație ciudată de a fi un oligarh fără bani, scrie digi24.

Când Marea Britanie a urmat măsurile UE și l-a sancționat pe Fridman pe 15 martie, ultimul său card bancar funcțional din Regatul Unit a fost înghețat. Spune că acum trebuie să solicite o aprobare pentru a cheltui bani, iar guvernul britanic va stabili dacă orice cerere înaintată este „rezonabilă”.

Se pare că i se va aproba o alocație de aproximativ 2.500 de lire sterline pe lună. Este îngrozit, dar evită să-și compare necazurile cu cele ale ucrainenilor care suferă din cauza războiului. „Problemele mele sunt un nimic în comparație cu ale lor”, spune oligarhul sărac.

Mikhail Friedman are 57 de ani, s-a născut în Uniunea Sovietică, dar pe teritoriul Ucrainei de azi, în orașul Liov. Are dublă cetățenie, rusă și israeliană.

Este un oligarh vechi, din primul val de îmbogățiți de după destrămarea Uniunii Sovietice, făcând avere în sectorul bancar și energetic înainte ca Putin să ajungă la putere.

Părinții lui sunt cetățeni ucraineni și au locuit la Liov până de curând.

Mikhail Friedman este proprietarul Alfa Bank din Rusia. A nu se confunda cu Alpha Bank România. Pentru a evita confuziile, Alpha Bank România a venit cu o precizare.

„Alpha Bank Romania precizeaza ca nu are nicio legatura si niciun fel de relatie cu Alfa-Bank Rusia si nici cu vreun alt grup financiar-bancar prezent in Rusia, Belarus sau Ucraina. Alpha Bank Romania este membra a Alpha Bank Group, unul dintre cele mai mari grupuri bancare si financiare din Grecia, fondat in 1879 de catre J.F. Costopoulos. Grupul ofera o gama larga de produse si servicii financiare de inalta calitate atat in Grecia cat si in afara acesteia, avand una dintre cele mai mari rate de adecvare a capitalului din Europa. Activitatile internationale se extind pe langa Romania, si in Regatul Unit, Luxemburg si Cipru. Niciuna dintre subsidiarele Alpha Bank Group nu are vreo legatura si nu este in niciun fel asociata cu Alfa-Bank Rusia.”

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#Mikhail Friedman #oligarh rus #miliardari #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.