Oligarhul Friedman: A-i spune ceva lui Putin împotriva războiului ar fi un fel de sinucidere

17 Mart. 2022, 16:46
 // Categoria: Au Bani // Autor:  MD Bani
17 Mart. 2022, 16:46 // Au Bani //  MD Bani

Unul dintre cei mai bogați oligarhi din Rusia spune că sancțiunile economice nu îl vor împiedica pe Vladimir Putin să continue războiul din Ucraina. Potrivit lui, Occidentul nu înțelege cum funcționează puterea la Moscova.

Mikhail Fridman, proprietarul Alfa Bank din Rusia, a declarat pentru Bloomberg că sancționarea oligarhilor nu are șanse de a opri războiul. În viziunea lui, este este puțin probabil ca cineva din cercul lui Putin să discute cu el încheierea războiului.

 „Dacă oamenii care sunt la conducere în UE cred că din cauza sancțiunilor l-aș putea aborda pe domnul Putin și să-i spun să oprească războiul și asta va funcționa, atunci mă tem că avem cu toții mari probleme”, a spus Fridman. „Înseamnă că cei care iau această decizie nu înțeleg nimic despre cum funcționează Rusia. Și acest lucru este periculos pentru viitor”, mai spune oligarhul.

Fridman, care a fost sancționat de guvernul britanic și UE spune că a spune ceva împotriva războiului înseamnă un fel de „sinucidere”.

„Distanța de putere dintre domnul Putin și oricine altcineva este ca distanța dintre Pământ și cosmos”, a spus Fridman. „A-i spune ceva lui Putin împotriva războiului, pentru oricine, ar fi un fel de sinucidere”, a mai declarat el.

Mikhail Friedman spune că acum trăiește cu 2.500 de lire sterline pe lună

Fridman este unul dintre cei mai bogați oligarhi ruși. Înainte de război și sancțiuni valora aproximativ 14 miliarde de dolari. Acum valorează aproximativ 10 miliarde de dolari, doar pe hârtie, pentru că se află într-o situație ciudată de a fi un oligarh fără bani, scrie digi24.

Când Marea Britanie a urmat măsurile UE și l-a sancționat pe Fridman pe 15 martie, ultimul său card bancar funcțional din Regatul Unit a fost înghețat. Spune că acum trebuie să solicite o aprobare pentru a cheltui bani, iar guvernul britanic va stabili dacă orice cerere înaintată este „rezonabilă”.

Se pare că i se va aproba o alocație de aproximativ 2.500 de lire sterline pe lună. Este îngrozit, dar evită să-și compare necazurile cu cele ale ucrainenilor care suferă din cauza războiului. „Problemele mele sunt un nimic în comparație cu ale lor”, spune oligarhul sărac.

Mikhail Friedman are 57 de ani, s-a născut în Uniunea Sovietică, dar pe teritoriul Ucrainei de azi, în orașul Liov. Are dublă cetățenie, rusă și israeliană.

Este un oligarh vechi, din primul val de îmbogățiți de după destrămarea Uniunii Sovietice, făcând avere în sectorul bancar și energetic înainte ca Putin să ajungă la putere.

Părinții lui sunt cetățeni ucraineni și au locuit la Liov până de curând.

Mikhail Friedman este proprietarul Alfa Bank din Rusia. A nu se confunda cu Alpha Bank România. Pentru a evita confuziile, Alpha Bank România a venit  cu o precizare.

„Alpha Bank Romania precizeaza ca nu are nicio legatura si niciun fel de relatie cu Alfa-Bank Rusia si nici cu vreun alt grup financiar-bancar prezent in Rusia, Belarus sau Ucraina. Alpha Bank Romania este membra a Alpha Bank Group, unul dintre cele mai mari grupuri bancare si financiare din Grecia, fondat in 1879 de catre J.F. Costopoulos. Grupul ofera o gama larga de produse si servicii financiare de inalta calitate atat in Grecia cat si in afara acesteia, avand una dintre cele mai mari rate de adecvare a capitalului din Europa. Activitatile internationale se extind pe langa Romania, si in Regatul Unit,  Luxemburg si Cipru. Niciuna dintre subsidiarele Alpha Bank Group nu are vreo legatura si nu este in niciun fel asociata cu Alfa-Bank Rusia.”

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

10 Nov. 2026, 13:40
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
10 Nov. 2026, 13:40 // Actual //  Grîu Tatiana

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.