Oligarhul Friedman: A-i spune ceva lui Putin împotriva războiului ar fi un fel de sinucidere

17 Mart. 2022, 16:46
 // Categoria: Au Bani // Autor:  MD Bani
17 Mart. 2022, 16:46 // Au Bani //  MD Bani

Unul dintre cei mai bogați oligarhi din Rusia spune că sancțiunile economice nu îl vor împiedica pe Vladimir Putin să continue războiul din Ucraina. Potrivit lui, Occidentul nu înțelege cum funcționează puterea la Moscova.

Mikhail Fridman, proprietarul Alfa Bank din Rusia, a declarat pentru Bloomberg că sancționarea oligarhilor nu are șanse de a opri războiul. În viziunea lui, este este puțin probabil ca cineva din cercul lui Putin să discute cu el încheierea războiului.

 „Dacă oamenii care sunt la conducere în UE cred că din cauza sancțiunilor l-aș putea aborda pe domnul Putin și să-i spun să oprească războiul și asta va funcționa, atunci mă tem că avem cu toții mari probleme”, a spus Fridman. „Înseamnă că cei care iau această decizie nu înțeleg nimic despre cum funcționează Rusia. Și acest lucru este periculos pentru viitor”, mai spune oligarhul.

Fridman, care a fost sancționat de guvernul britanic și UE spune că a spune ceva împotriva războiului înseamnă un fel de „sinucidere”.

„Distanța de putere dintre domnul Putin și oricine altcineva este ca distanța dintre Pământ și cosmos”, a spus Fridman. „A-i spune ceva lui Putin împotriva războiului, pentru oricine, ar fi un fel de sinucidere”, a mai declarat el.

Mikhail Friedman spune că acum trăiește cu 2.500 de lire sterline pe lună

Fridman este unul dintre cei mai bogați oligarhi ruși. Înainte de război și sancțiuni valora aproximativ 14 miliarde de dolari. Acum valorează aproximativ 10 miliarde de dolari, doar pe hârtie, pentru că se află într-o situație ciudată de a fi un oligarh fără bani, scrie digi24.

Când Marea Britanie a urmat măsurile UE și l-a sancționat pe Fridman pe 15 martie, ultimul său card bancar funcțional din Regatul Unit a fost înghețat. Spune că acum trebuie să solicite o aprobare pentru a cheltui bani, iar guvernul britanic va stabili dacă orice cerere înaintată este „rezonabilă”.

Se pare că i se va aproba o alocație de aproximativ 2.500 de lire sterline pe lună. Este îngrozit, dar evită să-și compare necazurile cu cele ale ucrainenilor care suferă din cauza războiului. „Problemele mele sunt un nimic în comparație cu ale lor”, spune oligarhul sărac.

Mikhail Friedman are 57 de ani, s-a născut în Uniunea Sovietică, dar pe teritoriul Ucrainei de azi, în orașul Liov. Are dublă cetățenie, rusă și israeliană.

Este un oligarh vechi, din primul val de îmbogățiți de după destrămarea Uniunii Sovietice, făcând avere în sectorul bancar și energetic înainte ca Putin să ajungă la putere.

Părinții lui sunt cetățeni ucraineni și au locuit la Liov până de curând.

Mikhail Friedman este proprietarul Alfa Bank din Rusia. A nu se confunda cu Alpha Bank România. Pentru a evita confuziile, Alpha Bank România a venit  cu o precizare.

„Alpha Bank Romania precizeaza ca nu are nicio legatura si niciun fel de relatie cu Alfa-Bank Rusia si nici cu vreun alt grup financiar-bancar prezent in Rusia, Belarus sau Ucraina. Alpha Bank Romania este membra a Alpha Bank Group, unul dintre cele mai mari grupuri bancare si financiare din Grecia, fondat in 1879 de catre J.F. Costopoulos. Grupul ofera o gama larga de produse si servicii financiare de inalta calitate atat in Grecia cat si in afara acesteia, avand una dintre cele mai mari rate de adecvare a capitalului din Europa. Activitatile internationale se extind pe langa Romania, si in Regatul Unit,  Luxemburg si Cipru. Niciuna dintre subsidiarele Alpha Bank Group nu are vreo legatura si nu este in niciun fel asociata cu Alfa-Bank Rusia.”

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

04 Nov. 2026, 16:24
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
04 Nov. 2026, 16:24 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne  în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.