Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) şi-a înrăutăţit estimarea privind creşterea cererii globale de petrol în 2024 şi în 2025, reflectând datele primite până acum în acest an, transmite Reuters.
Este a doua revizuire în scădere a estimărilor OPEC, ceea ce arată dificultăţile cu care se confruntă OPEC+ (Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol şi aliaţii) în echilibrarea pieţei. Săptămâna trecută, oficialii OPEC+ (Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol şi aliaţii) au decis să amâne majorarea producţiei, după ce cotaţia ţiţeiului a atins cel mai redus nivel din 2024.
În raportul său lunar, OPEC a informat că se aşteaptă ca pe plan global cererea de petrol să urce cu 2,03 milioane de barili pe zi (bpd) în 2024 (faţă de un nivel de 2,11 previzionat luna trecută) şi cu 1,74 milioane bpd în 2025 (de la 1,78 milioane bpd în august).
De asemenea, OPEC a înrăutăţit estimările privind majorarea cererii din China, a doua economie mondială, la 650.000 bpd în 2024 (faţă de un nivel de 700,000 bpd previzionat în august). Dificultăţile economice şi trecerea la combustibili mai curaţi afectează consumul în China, a apreciat OPEC.
La bursa ICE Futures, cotaţia barilului de petrol Brent din Marea Nordului se tranzacţiona sub 71 dolari, cel mai scăzut nivel din martie 2023, după publicarea raportului.
În acest an cererea de petrol ar urma să fie peste media istorică de 1,4 milioane de barili pe zi înregistrată în 2019, înaintea pandemiei, care a dus la scăderea utilizării de combustibili. OPEC se aşteaptă în 2024 la o creştere a economiei mondiale de 3% şi în 2025 la un avans de 2,9%.
OPEC avertizează: Cererea globală de petrol, în cădere liberă pentru 2024 şi 2025
Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.
Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.
Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.
„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.
Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.
Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.
În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.
În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.
Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!
-
1Scandal la facturile de gaz: moldovenii ar plăti cu sute de milioane de euro în plus
-
2Criza de la CFM se adâncește! Conducerea scoasă pe tușă până în februarie
-
3Scandalul gazelor explodează! Slusari îl contrazice pe Verbițchi. Problema reală este Moldovagaz și ANRE
-
4Slusari: Bucureștiul își protejează grâul, Chișinăul își abandonează fermierii
-
5China ne vinde „fier” de sute de milioane. 8 din 10 excavatoare noi vin de acolo