Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) şi-a înrăutăţit estimarea privind creşterea cererii globale de petrol în 2024 şi în 2025, reflectând datele primite până acum în acest an, transmite Reuters.
Este a doua revizuire în scădere a estimărilor OPEC, ceea ce arată dificultăţile cu care se confruntă OPEC+ (Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol şi aliaţii) în echilibrarea pieţei. Săptămâna trecută, oficialii OPEC+ (Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol şi aliaţii) au decis să amâne majorarea producţiei, după ce cotaţia ţiţeiului a atins cel mai redus nivel din 2024.
În raportul său lunar, OPEC a informat că se aşteaptă ca pe plan global cererea de petrol să urce cu 2,03 milioane de barili pe zi (bpd) în 2024 (faţă de un nivel de 2,11 previzionat luna trecută) şi cu 1,74 milioane bpd în 2025 (de la 1,78 milioane bpd în august).
De asemenea, OPEC a înrăutăţit estimările privind majorarea cererii din China, a doua economie mondială, la 650.000 bpd în 2024 (faţă de un nivel de 700,000 bpd previzionat în august). Dificultăţile economice şi trecerea la combustibili mai curaţi afectează consumul în China, a apreciat OPEC.
La bursa ICE Futures, cotaţia barilului de petrol Brent din Marea Nordului se tranzacţiona sub 71 dolari, cel mai scăzut nivel din martie 2023, după publicarea raportului.
În acest an cererea de petrol ar urma să fie peste media istorică de 1,4 milioane de barili pe zi înregistrată în 2019, înaintea pandemiei, care a dus la scăderea utilizării de combustibili. OPEC se aşteaptă în 2024 la o creştere a economiei mondiale de 3% şi în 2025 la un avans de 2,9%.
OPEC avertizează: Cererea globală de petrol, în cădere liberă pentru 2024 şi 2025
Proiectul de reabilitare a coridorului feroviar Vălcineț – Ungheni – Căinari a fost stopat, după ce toate licitațiile au fost anulate. Anunțul a fost făcut de ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea, care nu a oferit explicații cu privire motivele acestei decizii.
Întrebat despre cauza anulării procedurilor, oficialul a declarat doar că licitațiile au fost anulate, fără a detalia circumstanțele.
Decizia vine în contextul în care, în urmă cu doi ani, autoritățile anunțau că Republica Moldova va beneficia de o finanțare nerambursabilă de 12 milioane de euro din partea Uniunii Europene pentru modernizarea acestui coridor feroviar strategic.
Proiectul era parte a inițiativei „Moldova Solidarity Lanes”, fiind susținut printr-un acord de grant investițional între Republica Moldova și Banca Europeană de Investiții, ratificat de Parlament.
Planul prevedea reabilitarea unui coridor feroviar de aproximativ 446 km, dintre care circa 128 km se aflau într-o stare tehnică nesatisfăcătoare. Lucrările vizau segmentele Vălcineț – Ocnița – Bălți – Ungheni, Ungheni – Chișinău și Chișinău – Căinari, cu rol strategic în conectarea nordului și sudului țării, precum și în integrarea în coridoarele europene de transport.
De asemenea, proiectul urma să faciliteze conectarea rețelei feroviare naționale la rute ocolitoare, evitând segmentul controlat de administrația de la Tiraspol.
-
1Șeful ANRE: Benzinăriile care refuză să vândă carburant riscă sancțiuni
-
2Motorina ar putea urca la 30 de lei. Diaconu: La benzinării prețul nu corespunde celui real de pe piață
-
3Miliardarii Rusiei au mai mulți bani decât economiile tuturor rușilor din bănci
-
4Revolut, aplicația folosită de mii de moldoveni plecați peste hotare, devine bancă în Marea Britanie
-
5Importuri noi de carburanți: peste 3 800 de tone au ajuns astăzi în țară
