OPEC avertizează: Cererea globală de petrol, în cădere liberă pentru 2024 şi 2025

Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) şi-a înrăutăţit estimarea privind creşterea cererii globale de petrol în 2024 şi în 2025, reflectând datele primite până acum în acest an, transmite Reuters.

Este a doua revizuire în scădere a estimărilor OPEC, ceea ce arată dificultăţile cu care se confruntă OPEC+ (Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol şi aliaţii) în echilibrarea pieţei. Săptămâna trecută, oficialii OPEC+ (Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol şi aliaţii) au decis să amâne majorarea producţiei, după ce cotaţia ţiţeiului a atins cel mai redus nivel din 2024.

În raportul său lunar, OPEC a informat că se aşteaptă ca pe plan global cererea de petrol să urce cu 2,03 milioane de barili pe zi (bpd) în 2024 (faţă de un nivel de 2,11 previzionat luna trecută) şi cu 1,74 milioane bpd în 2025 (de la 1,78 milioane bpd în august).

De asemenea, OPEC a înrăutăţit estimările privind majorarea cererii din China, a doua economie mondială, la 650.000 bpd în 2024 (faţă de un nivel de 700,000 bpd previzionat în august). Dificultăţile economice şi trecerea la combustibili mai curaţi afectează consumul în China, a apreciat OPEC.

La bursa ICE Futures, cotaţia barilului de petrol Brent din Marea Nordului se tranzacţiona sub 71 dolari, cel mai scăzut nivel din martie 2023, după publicarea raportului.

În acest an cererea de petrol ar urma să fie peste media istorică de 1,4 milioane de barili pe zi înregistrată în 2019, înaintea pandemiei, care a dus la scăderea utilizării de combustibili. OPEC se aşteaptă în 2024 la o creştere a economiei mondiale de 3% şi în 2025 la un avans de 2,9%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cerere #OPEC #petrol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Până la 8 septembrie, 21 din cei 23 de concurenți electorali au deschis conturi de campanie, iar 19 dintre aceștia au depus rapoarte financiare, arată datele prezentate de Asociația Promo-LEX.

Conform rapoartelor, veniturile declarate însumează circa 28,4 milioane de lei, provenite în special din donații ale persoanelor fizice (47%) și transferuri din conturile curente ale partidelor (37%). Cele mai mari sume au fost raportate de PAS, Blocul Electoral Alternativa, BE Patriotic și Partidul Nostru, formațiuni care cumulează 78% din totalul veniturilor.

Cheltuielile declarate depășesc 21,5 milioane de lei, majoritatea fiind direcționate spre materiale promoționale (51%) și publicitate (35%).

Monitorizarea civică realizată de Promo-LEX a identificat însă discrepanțe între rapoartele oficiale și cheltuielile reale, estimând sume neraportate de peste 1,3 milioane de lei la 14 concurenți. Printre cei vizați se numără CUB, Mișcarea Respect Moldova (MRM) și BE Patriotic.

Promo-LEX atrage atenția că astfel de abateri pot afecta transparența și corectitudinea procesului electoral, subliniind necesitatea unui control mai riguros al finanțării campaniilor.