OPEC avertizează: Cererea globală de petrol, în cădere liberă pentru 2024 şi 2025

Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) şi-a înrăutăţit estimarea privind creşterea cererii globale de petrol în 2024 şi în 2025, reflectând datele primite până acum în acest an, transmite Reuters.

Este a doua revizuire în scădere a estimărilor OPEC, ceea ce arată dificultăţile cu care se confruntă OPEC+ (Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol şi aliaţii) în echilibrarea pieţei. Săptămâna trecută, oficialii OPEC+ (Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol şi aliaţii) au decis să amâne majorarea producţiei, după ce cotaţia ţiţeiului a atins cel mai redus nivel din 2024.

În raportul său lunar, OPEC a informat că se aşteaptă ca pe plan global cererea de petrol să urce cu 2,03 milioane de barili pe zi (bpd) în 2024 (faţă de un nivel de 2,11 previzionat luna trecută) şi cu 1,74 milioane bpd în 2025 (de la 1,78 milioane bpd în august).

De asemenea, OPEC a înrăutăţit estimările privind majorarea cererii din China, a doua economie mondială, la 650.000 bpd în 2024 (faţă de un nivel de 700,000 bpd previzionat în august). Dificultăţile economice şi trecerea la combustibili mai curaţi afectează consumul în China, a apreciat OPEC.

La bursa ICE Futures, cotaţia barilului de petrol Brent din Marea Nordului se tranzacţiona sub 71 dolari, cel mai scăzut nivel din martie 2023, după publicarea raportului.

În acest an cererea de petrol ar urma să fie peste media istorică de 1,4 milioane de barili pe zi înregistrată în 2019, înaintea pandemiei, care a dus la scăderea utilizării de combustibili. OPEC se aşteaptă în 2024 la o creştere a economiei mondiale de 3% şi în 2025 la un avans de 2,9%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cerere #OPEC #petrol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uliana Bădărău a fost numită în funcția de membru al Curții de Conturi, pentru un termen de cinci ani, după ce Parlamentul a votat un proiect de hotărâre în acest sens cu susținerea a 58 de deputați. După adoptarea deciziei, aceasta a depus jurământul în plenul Legislativului.

Candidatura Ulianei Bădărău a fost înaintată de președinta Curții de Conturi, Tatiana Șevciuc, în urma desfășurării unui concurs public. În același timp, proiectul de hotărâre prevede încetarea mandatului lui Eduard Moroșan, al cărui termen de exercitare a funcției de membru al Curții de Conturi a expirat.

Uliana Bădărău este licențiată și are studii de master în drept. De-a lungul carierei, aceasta a acumulat o experiență profesională extinsă în sectorul public, activând anterior în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Agenției pentru Protecția Consumatorilor și Ministerului Economiei.

Conform legislației în vigoare, membrii Curții de Conturi sunt numiți de Parlament, la propunerea președintelui instituției, pentru un mandat de cinci ani. Selectarea acestora are loc în baza unui concurs public, iar numirea se face cu votul majorității deputaților aleși.

Curtea de Conturi este condusă de Tatiana Șevciuc, în calitate de președintă, și are în componență șase membri: Sergiu Știrbu, Alexandru Munteanu, Natalia Trofim, Nina Onofrei, Maria Tabacari și nou-numita membră, Uliana Bădărău.