Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) şi-a înrăutăţit estimarea privind creşterea cererii globale de petrol în 2024 şi în 2025, reflectând datele primite până acum în acest an, transmite Reuters.
Este a doua revizuire în scădere a estimărilor OPEC, ceea ce arată dificultăţile cu care se confruntă OPEC+ (Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol şi aliaţii) în echilibrarea pieţei. Săptămâna trecută, oficialii OPEC+ (Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol şi aliaţii) au decis să amâne majorarea producţiei, după ce cotaţia ţiţeiului a atins cel mai redus nivel din 2024.
În raportul său lunar, OPEC a informat că se aşteaptă ca pe plan global cererea de petrol să urce cu 2,03 milioane de barili pe zi (bpd) în 2024 (faţă de un nivel de 2,11 previzionat luna trecută) şi cu 1,74 milioane bpd în 2025 (de la 1,78 milioane bpd în august).
De asemenea, OPEC a înrăutăţit estimările privind majorarea cererii din China, a doua economie mondială, la 650.000 bpd în 2024 (faţă de un nivel de 700,000 bpd previzionat în august). Dificultăţile economice şi trecerea la combustibili mai curaţi afectează consumul în China, a apreciat OPEC.
La bursa ICE Futures, cotaţia barilului de petrol Brent din Marea Nordului se tranzacţiona sub 71 dolari, cel mai scăzut nivel din martie 2023, după publicarea raportului.
În acest an cererea de petrol ar urma să fie peste media istorică de 1,4 milioane de barili pe zi înregistrată în 2019, înaintea pandemiei, care a dus la scăderea utilizării de combustibili. OPEC se aşteaptă în 2024 la o creştere a economiei mondiale de 3% şi în 2025 la un avans de 2,9%.
OPEC avertizează: Cererea globală de petrol, în cădere liberă pentru 2024 şi 2025
Peste 10 mii de persoane au semnat o petiție publică, lansată de Federația Sindicală a Educației și Științei (FSEȘ), prin care este solicitată organizarea unor audieri publice privind înghețarea valorii de referință în bugetul de stat pentru anul 2026 la nivelul de 2500 de lei. Demersul a fost făcut public pe 19 decembrie 2025.
În urma ședinței naționale a liderilor sindicali, Federația a transmis scrisori oficiale către președinta Maia Sandu, președintele Parlamentului, Igor Grosu, și premierul Alexandru Munteanu, cerând implicarea autorităților în examinarea impactului deciziei bugetare asupra sistemului educațional și de cercetare.
Potrivit FSEȘ, menținerea valorii de referință la nivelul actual afectează grav remunerarea, demnitatea profesională și stabilitatea personalului din educație și cercetare. În acest context, sindicatele cer ca în noua lege a salarizării să fie introdus un mecanism automat de indexare a valorii de referință, proporțional cu rata anuală a inflației.
Reprezentanții sindicatelor subliniază că o astfel de prevedere ar asigura predictibilitate și echitate salarială și ar proteja veniturile angajaților în condițiile creșterii costului vieții.
FSEȘ solicită organizarea audierilor publice cu participarea sindicatelor, mediului academic și a societății civile, pentru a discuta efectele înghețării valorii de referință înainte de adoptarea finală a bugetului de stat pentru anul 2026.
Autoritățile au anunțat că lefurile cadrelor didactice nu vor fi majorate de la 1 ianuarie 2026, creșterile salariale urmând a fi aplicate nu mai devreme de luna septembrie.
Pentru mai multe știri urmărește-ne
pe TELEGRAM!
-
1Gavriliță despre protestele din educație: Majorarea lefurilor profesorilor acum ar însemna „salarii pe datorie”
-
2De la 160 000 lei la sub 100 000 lei: salariile șefilor de la CNPF, ANRCETI și ANRE vor fi limitate
-
3Importăm de trei ori mai mult decât exportăm. Gaura comercială a Moldovei a sărit la aproape 6 miliarde de dolari
-
4Aparat de cafea de 100 000 lei și robinet de lux: ce bunuri scoate Fiscul la licitație
-
5Avertismentul FMI: ”Procuratura Anticorupție trebuie fortificată”. Ce spune despre BNM