Operatorii pieței de tutun: Creșterea accizei cu 25% va provoca pierderi de milioane

Principalii operatori ai pieței de tutun din Republica Moldova au publicat o adresare către conducerea de stat a țării în care își exprimă îngrijorarea privind propunerea Ministerului Finanțelor de a majora acciza la produsele de tutun cu 25% pentru anul 2023. Companiile afirmă că creșterea bruscă a accizei va avea consecințe negative pentru bugetul de stat și piața legală, scrie infotag.md.

Philip Morris International, Japan Tobacco International, Acvilin Grup, Business Market – sunt principalii operatori ai pieței produselor din tutun, contribuția cărora reprezintă circa 95% din veniturile la bugetul de stat din acciza la produsele din tutun și 7% din totalul veniturilor bugetului de stat.

În adresarea operatorilor se menționează că Republica Moldova are un calendar fiscal pentru anii 2021-2023 care prevede creșterea accizei la produsele de tutun cu 15%. Propunerea Ministerului Finanețelor de a majora acciza cu 25% contravine calendarului fiscal existent.

„Ratele propuse reprezintă o accelerare semnificativă a ritmului de creștere al accizelor cu consecințe negative previzibile pentru mediul de operare, care vor afecta piața legală și companiile care își desfășoară activitatea legal în Republica Moldova, vor stimula creșterea comerțului ilicit și vor diminua respectiv veniturile bugetare”, se spune în declarația companiilor.

Operatorii susțin că există risc sporit ca produsele de tutun ieftine din Ucraina să invadeze piața din Republica Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

„Încă o dată, reiterăm poziția noastră că orice creștere a accizelor trebuie să fie graduală și moderată. Aplicarea practică a acestor mecanisme va asigura predictibilitatea veniturilor fiscale la bugetul de stat, va determina stabilizarea situației pe piața produselor din tutun și va contribui la implementarea eficientă a politicilor de reglementare de stat în domeniu”, se mai spune în declarație.

Până în prezent, Republica Moldova a avut un calendar moderat, dar echilibrat de creștere a ratelor accizelor pentru toate produsele din tutun, care prevede o creștere medie a accizei cu 15%. Această abordare a asigurat Guvernului venituri bugetare sustenabile și stabile în jur de 11% anual, dar și predictibilitate pentru operatorii economici și menținerea comerțului ilicit (contrabandă și contrafacere) la niveluri reduse.

#accize #tutun #pierderi #companii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Tronsonul de cale ferată Basarabeasca – Iargara – Prut 2 – Cahul, neutilizat de peste cinci ani, a fost repus în funcțiune pentru a asigura importul de pietriș din Ucraina, necesar reconstrucției drumului național R-34 din Republica Moldova. Anunțul a fost făcut de compania ucraineană „Avtomagistral-Pivdeni”.

Potrivit companiei, pe acest segment a fost efectuat un test cu un tren de marfă de aproximativ 3.000 de tone. Căile Ferate din Moldova au confirmat anterior circulația trenului încărcat, însă nu au comunicat oficial scopul transportului.

În acest an, „Avtomagistral-Pivdeni” și Administrația Națională a Drumurilor din Republica Moldova au semnat un contract pentru reconstrucția unui sector de 42 de kilometri al traseului R-34. Pentru acest proiect, compania intenționează, în premieră, să livreze pietriș din regiunea Hmelnițki, Ucraina, urmând ca, în total, aproximativ 300 de mii de tone de material să fie transportate în Republica Moldova.

În pregătirea lucrărilor, compania dezvoltă o nouă bază de producție în apropierea municipiului Cahul, unde vor fi instalate o uzină de beton și o instalație de stabilizare a solului. Proiectul de reconstrucție vizează sectorul de drum situat între municipiile Cahul și Cantemir, de-a lungul frontierei cu România, și prevede lărgirea drumului, reabilitarea completă a carosabilului, amenajarea intersecțiilor și a acceselor către terenurile agricole și gospodării, construcția a șase poduri, precum și instalarea trotuarelor, iluminatului public, parapetelor de protecție, sistemelor de drenaj și a rețelelor de comunicații.

Potrivit datelor prezentate, volumul lucrărilor de terasament va depăși 500 de mii de metri cubi, suprafața de reciclare la rece va fi de peste 375 de mii de metri pătrați, iar pentru stratul de rulare vor fi utilizate peste 100 de mii de tone de asfalt.