Operatorii pieței de tutun: Creșterea accizei cu 25% va provoca pierderi de milioane

Principalii operatori ai pieței de tutun din Republica Moldova au publicat o adresare către conducerea de stat a țării în care își exprimă îngrijorarea privind propunerea Ministerului Finanțelor de a majora acciza la produsele de tutun cu 25% pentru anul 2023. Companiile afirmă că creșterea bruscă a accizei va avea consecințe negative pentru bugetul de stat și piața legală, scrie infotag.md.

Philip Morris International, Japan Tobacco International, Acvilin Grup, Business Market – sunt principalii operatori ai pieței produselor din tutun, contribuția cărora reprezintă circa 95% din veniturile la bugetul de stat din acciza la produsele din tutun și 7% din totalul veniturilor bugetului de stat.

În adresarea operatorilor se menționează că Republica Moldova are un calendar fiscal pentru anii 2021-2023 care prevede creșterea accizei la produsele de tutun cu 15%. Propunerea Ministerului Finanețelor de a majora acciza cu 25% contravine calendarului fiscal existent.

„Ratele propuse reprezintă o accelerare semnificativă a ritmului de creștere al accizelor cu consecințe negative previzibile pentru mediul de operare, care vor afecta piața legală și companiile care își desfășoară activitatea legal în Republica Moldova, vor stimula creșterea comerțului ilicit și vor diminua respectiv veniturile bugetare”, se spune în declarația companiilor.

Operatorii susțin că există risc sporit ca produsele de tutun ieftine din Ucraina să invadeze piața din Republica Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

„Încă o dată, reiterăm poziția noastră că orice creștere a accizelor trebuie să fie graduală și moderată. Aplicarea practică a acestor mecanisme va asigura predictibilitatea veniturilor fiscale la bugetul de stat, va determina stabilizarea situației pe piața produselor din tutun și va contribui la implementarea eficientă a politicilor de reglementare de stat în domeniu”, se mai spune în declarație.

Până în prezent, Republica Moldova a avut un calendar moderat, dar echilibrat de creștere a ratelor accizelor pentru toate produsele din tutun, care prevede o creștere medie a accizei cu 15%. Această abordare a asigurat Guvernului venituri bugetare sustenabile și stabile în jur de 11% anual, dar și predictibilitate pentru operatorii economici și menținerea comerțului ilicit (contrabandă și contrafacere) la niveluri reduse.

#accize #tutun #pierderi #companii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.