Ungaria a adoptat un decret care permite Guvernului să preia supervizarea firmelor vitale din sectorul energetic, precum şi asupra operatorului reţelei de gazoducte FGSZ, în situaţii de urgenţă care necesită asigurarea continuării aprovizionării, informează Reuters.
Decretul a fost adoptat și semnat marți de premierul Viktor Orban. Astfel, sunt vizate firmele importante din industriile de electricitate, gaze şi petrol, precum şi companiile locale de termoficare şi companiile miniere, operatorul reţelei de gazoducte FGSZ dar şi asociaţia companiilor care se ocupă cu depozitarea de combustibili şi gaze.Ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, a spus la începutul acestei luni că directorul general de la Gazprom şi vicepremierul rus Alexander Novak, l-au asigurat că grupul rusesc îşi va îndeplini obligaţiile incluse în contractul de aprovizionare cu gaze pe termen lung convenit cu Ungaria.
Luni, acelaşi Peter Szijjarto a precizat că gradul de umplere a depozitelor de gaze din Ungaria este la peste 39%, echivalent cu 2,7 miliarde metri cubi.
Ungaria depinde în proporţie de 85% de importurile de gaze naturale din Rusia şi în proporţie de 65% de importurile de ţiţei brut din Rusia.
Conform unui acord semnat anul trecut cu Gazprom, Ungaria primeşte 3,5 miliarde metri cubi de gaze naturale pe an via Bulgaria şi Serbia precum şi un alt miliard de metri cubi via o conductă din Austria. Acest contract se întinde pe o perioadă de 15 ani.
Republica Moldova, în ziua alegerilor prezidențiale și a referendumului republican constituțional din 20 octombrie curent, are de făcut o alegere foarte simplă – se îndreaptă spre un model rusesc sau aleg modelul european. De această părere este președintele francez Emmanuel Macron, care a oferit, în exclusivitate, un interviu jurnalistei Ecaterina Covali, autoarea proiectului „Punţi către Europa”. Producția este difuzată astăzi, 17 octombrie, la RLIVE TV.
Macron a explicat de ce Uniunea Europeană este cea mai potrivită opţiune pentru Republica Moldova.
„În primul rând, întotdeauna am respectat suveranitatea popoarelor și libera decizie a cetățenilor care vor trebui să se exprime. Chiar cred că este o șansă. Când privesc spre regiune și văd Moldova, aș spune, fără a complica lucrurile, că alegerea este destul de simplă –sau se îndreaptă spre un model rusesc sau spre un model european. Am rezumat puțin lucrurile, dar așa se întâmplă. Orientarea spre modelul rusesc înseamnă o probabilitate foarte mică, că aceeași întrebare vi se va pune de mai multe ori.
Frumusețea modelului european este că veți fi întrebați, iar asta se numește democrație.Este o oportunitate incredibilă. Așa că înțeleg importanța acestei alegeri. Cred că scrutinul care vă așteaptă, pe care Moldova îl așteaptă, este foarte important pentru viitorul țării.Și ca și european convins, nu ca președinte al Franței, ci ca european convins, mai ales aici, vorbind cu dumneavoastră, și respectând suveranitatea poporului moldovean, sper că acesta va alege calea Europei, pentru că este calea libertății și a democrație”, a declarat președintele Franței.
Ținem să menționăm că anume în mandatul Franței, de președinte al Consiliului Uniunii Europene, din prima jumătate a anului 2022, Chișinăul s-a apropiat atât de mult de UE, încât a întors o nouă foaie a istoriei sale… europene.
„Cred că procesul a adus deja beneficii Moldovei, pentru că a permis libertatea de circulație și facilitarea vizelor. În termeni și mai concreți, aș da exemplu costul telecomunicațiilor și integrarea rețelelor. Este una dintre înțelegerile pe care le-am concretizat în timpul Comunității Politice Europene din Moldova. Taxele de roaming au fost liberalizate datorită implicării operatorilor.
Apoi, există o serie de proiecte de cooperare foarte concrete, investiții, o mai mare deschidere economică, libertatea de circulație pe care am menționat-o și, odată cu aceasta, și cooperarea în lupta împotriva atacurilor cibernetice sau a dezinformării”, a conchis Emmanuel Macron.
Pe parcursul ultimilor ani, UE a acordat un sprijin puternic Moldovei, în cele mai grele momente, precum șantajul energetic al Gazpromului, suport financiar în combaterea corupției și dezinformării, dezvoltarea economiei, uși deschise pentru export și chiar sancționarea persoanelor care seamănă ură în țară. Însă, cel mai puternic sprijin oferit – lansarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană.
Interviul a fost realizat în cadrul proiectului „Punți către Europa”, realizat cu sprijinul financiar al Fundației Soros Moldova, în parteneriat cu Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova și implementat de Asociația pentru Inițiative Responsabile (ASPIR).
Producția este difuzată și la postul public de televiziune Moldova 1.
