Osmochescu despre scumpirea macroului peste noapte: ”Nu putem interveni, peștele nu e produs social”

Statul nu poate interveni pentru a regla prețurile pe piață, cu excepția produselor sociale, iar efectele s-au văzut deja la macrou, care a înregistrat o creștere abruptă în rețelele de supermarketuri din Moldova de la aproximativ 140 de lei/kg până la peste 300 de lei/kg. Viceprim-ministrul și ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugen Osmochescu, a explicat că majorarea prețului este determinată de creșterea costurilor la import și de restricțiile asupra pescuitului anumitor specii, inclusiv macrou, pentru sezonul 2025/2026.

„Prețurile de import au crescut de la circa 2,45 USD/kg în 2023 până la 3,3 USD/kg în 2025, o majorare de 34,6%. Creșterea este cauzată de lanțurile valorice: în Pacific cotele pentru pescuitul macroului au fost reduse cu până la 60%, iar în Atlanticul de Nord – cu până la 23% pentru statele membre UE. Suntem un stat cu economie de piață, Noi nu putem interveni la raft, decât pentru produsele sociale, iar peștele nu este inclus în această categorie”, a precizat Osmochescu.

Ministrul a adăugat că Moldova poate valorifica acordurile de liber schimb cu Islanda și Norvegia, membri EFTA, unde importurile de macrou nu sunt taxate, pentru a atenua impactul asupra prețurilor.

Referitor la evoluția viitoare a prețurilor, Osmochescu a menționat că nu se pot face previziuni clare: „Noi nu știm, piața este piață. Urmează să discutăm cu ceilalți importatori pentru a evalua situația, însă statul nu poate interveni în reglementarea prețurilor decât pentru produsele sociale”.

Precizăm că specialiștii estimează o nouă rundă de majorare a prețului, preconizată pentru februarie 2026.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#preturile la peste #pret la macrou #produse sociale #Eugen Osmochescu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Primarul orașului Strășeni, Valentina Casian, susține că majorarea impozitelor pentru imobilele neîngrijite sau abandonate nu reprezintă o decizie arbitrară a autorităților locale, ci aplicarea prevederilor legale existente.

Potrivit edilului, măsura are la bază articolul 280 din Codul Fiscal, care permite majorarea taxelor cu până la 300% pentru bunurile imobile și terenurile nelucrate.

„Consiliul municipal nu a aprobat nimic nou, ci doar pune în aplicare prevederile Codului fiscal”, a declarat Valentina Casian.

Primarul a explicat că regulamentul vine în contextul existenței mai multor imobile abandonate în oraș, care pot reprezenta un risc pentru siguranța publică, inclusiv prin favorizarea infracțiunilor sau a altor ilegalități.

În acest sens, urmează să fie creată o comisie specială care va identifica și evalua aceste imobile. Ulterior, pentru fiecare caz în parte va fi stabilit gradul de uzură, iar nivelul impozitului va fi determinat în funcție de starea concretă a bunului.

Un regulament aprobat de Consiliul municipal Strășeni pe 26 martie 2026 a generat nemulțumiri în rândul locuitorilor, după ce prevede majorarea impozitului pe bunurile imobile cu până la 300% pentru proprietățile considerate „neîngrijite”. Documentul stabilește criterii clare de identificare a clădirilor și terenurilor degradate, inclusiv a terenurilor agricole nelucrate timp de doi ani consecutivi. Conform prevederilor, o comisie specială va efectua controale în teren, va evalua starea imobilelor și va notifica proprietarii, oferindu-le un termen pentru remedierea situației, în caz contrar urmând a fi aplicate majorări semnificative de taxe.

Reglementările din Codul fiscal oferă consiliilor locale dreptul de a majora impozitul până la 300% pentru clădirile și terenurile neîngrijite situate în intravilan și terenurile agricole nelucrate timp de doi ani consecutivi. Criteriile de încadrare în categoria clădirilor și terenurilor neîngrijite se adoptă prin decizia autorității reprezentative și deliberative a administrației publice locale.