Osmochescu despre scumpirea macroului peste noapte: ”Nu putem interveni, peștele nu e produs social”

Statul nu poate interveni pentru a regla prețurile pe piață, cu excepția produselor sociale, iar efectele s-au văzut deja la macrou, care a înregistrat o creștere abruptă în rețelele de supermarketuri din Moldova de la aproximativ 140 de lei/kg până la peste 300 de lei/kg. Viceprim-ministrul și ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugen Osmochescu, a explicat că majorarea prețului este determinată de creșterea costurilor la import și de restricțiile asupra pescuitului anumitor specii, inclusiv macrou, pentru sezonul 2025/2026.

„Prețurile de import au crescut de la circa 2,45 USD/kg în 2023 până la 3,3 USD/kg în 2025, o majorare de 34,6%. Creșterea este cauzată de lanțurile valorice: în Pacific cotele pentru pescuitul macroului au fost reduse cu până la 60%, iar în Atlanticul de Nord – cu până la 23% pentru statele membre UE. Suntem un stat cu economie de piață, Noi nu putem interveni la raft, decât pentru produsele sociale, iar peștele nu este inclus în această categorie”, a precizat Osmochescu.

Ministrul a adăugat că Moldova poate valorifica acordurile de liber schimb cu Islanda și Norvegia, membri EFTA, unde importurile de macrou nu sunt taxate, pentru a atenua impactul asupra prețurilor.

Referitor la evoluția viitoare a prețurilor, Osmochescu a menționat că nu se pot face previziuni clare: „Noi nu știm, piața este piață. Urmează să discutăm cu ceilalți importatori pentru a evalua situația, însă statul nu poate interveni în reglementarea prețurilor decât pentru produsele sociale”.

Precizăm că specialiștii estimează o nouă rundă de majorare a prețului, preconizată pentru februarie 2026.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#preturile la peste #pret la macrou #produse sociale #Eugen Osmochescu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță acuză autoritățile că, în ultimii ani, banii colectați din accize pentru infrastructura rutieră au fost direcționați în alte scopuri, ceea ce a dus la degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat publicației ZIUA.

Potrivit economistului, șoferii plătesc corect taxele, inclusiv accizele și taxa rutieră, însă statul nu respectă destinația acestor bani. „Prin taxa rutieră, cumva protejăm banul șoferului. Problema e că banii din accize la carburanți îi dăm în altă parte. Taxe mărim, dar banii pentru drumuri nu ajung la drumuri”, a declarat Ioniță.

El a amintit că, inițial, Republica Moldova a avut o înțelegere clară cu Banca Mondială și cu Fondul Monetar Internațional, potrivit căreia 80% din accizele la carburanți trebuiau direcționate către fondul rutier. „Această regulă a fost respectată doar în 2013 și 2014. După asta – gata”, a subliniat economistul.

Veaceslav Ioniță susține că, în perioada 2015–prezent, statul a deturnat masiv resursele destinate infrastructurii. „Am calculat banii care trebuiau să meargă din accize la drumuri și nu au mers, plus finanțările externe pierdute. Este vorba de peste 30 de miliarde de lei. Eu spun direct: Guvernul a furat de la fondul rutier”, a afirmat acesta.

Potrivit estimărilor sale, suma totală ajunge la aproximativ 2 miliarde de euro, bani care ar fi putut veni sub formă de granturi și împrumuturi externe pentru infrastructură. „Aproape jumătate din această sumă, adică aproape un miliard de euro, sunt bani plătiți de șoferi pentru drumuri, dar care s-au dus în altă parte. Oamenii au plătit pentru drum, iar banii s-au dus în apă”, a declarat economistul.

În acest context, Ioniță avertizează că degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova nu este întâmplătoare, ci rezultatul direct al politicilor bugetare din ultimii ani. „Așa trăim noi, iar consecința este că drumurile se degradează tot mai rapid”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.