Paradoxul războiului? Ucraina folosește tot mai mult carburant făcut din petrol rusesc în războiul cu Rusia

Tancurile ucrainenefuncționează din ce în ce mai mult cu carburant care provine din țiței rusesc, în ceea ce ziarul german Handelsblatt descrie ca fiind un „paradox al războiului”.

Potrivit autorităților vamale ucrainene, Kievul importă din ce în ce mai multă motorină din Ungaria și Turcia, țări care prelucrează în mare măsură în rafinăriile lor petrolul provenit din Rusia.

Deși poziția pe piața din Ucraina a grupului maghiar MOLși a furnizorilor din Turcia era deja relativ bună, abia de curând autoritățile vamale ucrainene au raportat o creștere semnificativă a importurilor de carburanți, scrie publicația germană.

De exemplu, MOL, companie petrolieră care are legături strânse cu statul ungar, și-a dublay vânzările către Ucraina în ultimele șase luni. Și cum MOL cumpără în mare măsuă petrol rusesc pentru a-și alimenta rafinăriile sale din Centrul Europei, este probabil ca acum compania maghiară să fie unul dintre principalii furnizori de combustibili care alimentează blindatele Ucrainei.

În același timp, companiile petroliere care nu-și procură materia primă din Rusia pierd cotde piață în Ucraina, mai precizează, Handelsblatt. Asta pentru că MOL are un avantaj competitiv fațăd e alte companii petroliere europene, are o derogare din partea Conmisiei Europene de la embargoul petrolier impus Rusiei și poate continua să-și aprovizioneze rafinăriile cu petrol rusesc.

Pe de altă parte, dacă livrările din Ungaria nu au fost până acum prea mult în atenția publicului, Turcia nu aascuns faptul că beneficiază în mare măsură de importurile de petrol din Rusia pentru a-și alimenta rafinăriile.

Ucraina este aproape în întregime dependentă de importurile de combustibil.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#petrol #Ucraina #carburanti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.