Paradoxul războiului? Ucraina folosește tot mai mult carburant făcut din petrol rusesc în războiul cu Rusia

Tancurile ucrainenefuncționează din ce în ce mai mult cu carburant care provine din țiței rusesc, în ceea ce ziarul german Handelsblatt descrie ca fiind un „paradox al războiului”.

Potrivit autorităților vamale ucrainene, Kievul importă din ce în ce mai multă motorină din Ungaria și Turcia, țări care prelucrează în mare măsură în rafinăriile lor petrolul provenit din Rusia.

Deși poziția pe piața din Ucraina a grupului maghiar MOLși a furnizorilor din Turcia era deja relativ bună, abia de curând autoritățile vamale ucrainene au raportat o creștere semnificativă a importurilor de carburanți, scrie publicația germană.

De exemplu, MOL, companie petrolieră care are legături strânse cu statul ungar, și-a dublay vânzările către Ucraina în ultimele șase luni. Și cum MOL cumpără în mare măsuă petrol rusesc pentru a-și alimenta rafinăriile sale din Centrul Europei, este probabil ca acum compania maghiară să fie unul dintre principalii furnizori de combustibili care alimentează blindatele Ucrainei.

În același timp, companiile petroliere care nu-și procură materia primă din Rusia pierd cotde piață în Ucraina, mai precizează, Handelsblatt. Asta pentru că MOL are un avantaj competitiv fațăd e alte companii petroliere europene, are o derogare din partea Conmisiei Europene de la embargoul petrolier impus Rusiei și poate continua să-și aprovizioneze rafinăriile cu petrol rusesc.

Pe de altă parte, dacă livrările din Ungaria nu au fost până acum prea mult în atenția publicului, Turcia nu aascuns faptul că beneficiază în mare măsură de importurile de petrol din Rusia pentru a-și alimenta rafinăriile.

Ucraina este aproape în întregime dependentă de importurile de combustibil.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#petrol #Ucraina #carburanti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei anunță că, în luna aprilie 2025, volumul total al depozitelor noi atrase la termen a crescut cu 9,4%, atingând valoarea de 4,44 miliarde lei, comparativ cu luna martie. Evoluția a fost impulsionată în special de creșterea spectaculoasă a depozitelor în valută, care s-au majorat cu 81,3%, până la 1,95 miliarde lei.

În schimb, depozitele atrase în moneda națională au scăzut cu 16,5%, coborând la 2,49 miliarde lei, ceea ce a redus ponderea acestora în total la doar 56,2%.

Rata medie nominală la depozitele noi atrase în lei a crescut cu 0,26 puncte procentuale, ajungând la 4,83%, în timp ce dobânda la depozitele în valută a crescut ușor la 1,33%.

Cele mai populare termene de constituire a depozitelor au fost între 2 și 5 ani (61,2% din total), urmate de cele cu termen între 6 și 12 luni (16,1%).

Depozitele atrase de la populație au totalizat 2,97 miliarde lei, în scădere cu 3,1% față de luna martie. Totuși, comparativ cu aprilie 2024, depozitele persoanelor fizice în moneda națională s-au dublat aproape (+80,6%), iar cele în valută au crescut cu 36,6%.

Dobânda medie oferită pentru depozitele în lei ale persoanelor fizice a crescut la 5,16% (+0,46 p.p.), iar pentru cele în valută la 1,35% (+0,17 p.p.).

Depozitele firmelor în moneda națională au scăzut cu 25,4%, ajungând la 537 milioane lei, în timp ce cele în valută s-au majorat de 3,4 ori, până la 924,4 milioane lei. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, depozitele în valută ale companiilor sunt de 3,5 ori mai mari, ceea ce sugerează o mutare clară a economiilor către valute străine.

Dobânda medie la depozitele companiilor în lei a scăzut semnificativ cu 0,50 p.p., la 3,65%, iar la cele în valută a coborât la 1,30% (-0,24 p.p.).