Parlamentul a numit un nou director la „Teleradio-Moldova”. E jurnalist și a încercat postura de politician

Jurnalistul Vlad Ţurcanu a fost numit director general al Companiei „Teleradio-Moldova”, de către Parlament pentru o perioadă de 7 ani. Decizia a fost aprobată de majoritatea deputaților prezenți la ședința plenară de astăzi, 3 decembrie, scrie Realitatea.md.

Amintim pentru candidatura lui Vlad Țurcanu au votat şase din cei şapte membri ai Consiliului de supraveghere şi dezvoltare al TRM. Candidatura lui Vlad Ţurcanu a fost propusă de către Arcadie Gherasim, preşedintele Consiliului de Supraveghere.

Vlad Ţurcanu este jurnalist şi specialist în comunicare, cu o experienţă de muncă în ambele domenii de peste 20 de ani. În perioada 2012-2016 a fost consilier şi purtător de cuvânt al preşedintelui Republicii Moldova, Nicolae Timofti. Anterior, a fost jurnalist la Radio Moldova, TV Moldova 1, Radio Europa Liberă, membru al Consiliului Coordonator al Audiovizualului. Vlad Ţurcanu este licenţiat în Jurnalism şi ştiinţe ale comunicării la Universitatea de Stat din Moldova.

Noul director al TRM a încercat să se lanseze și în politică în ultimii ani. Acesta a fost președinte al Partidului Popular Românesc. Ulterior, a părăsit partidul și șefia acestuia și s-a alăturat la Partidul Unității Naționale, ocupând funcția de prim-vicepreședinte al acestuia. La scurt timp, Vlad Țurcanu, a părăsit și acest partid și s-a retras din politică.

Conform legislației în vigoare, directorul general al furnizorului public naţional de servicii media este desemnat de către Parlament, la propunerea Consiliului de supraveghere şi dezvoltare. Directorul este numit în funcţie pentru un mandat de şapte ani, care nu poate fi reînnoit.

Potrivit Codului serviciilor media audiovizuale, directorul general al TRM poate fi demis din funcţie de către Parlament din proprie iniţiativă, în temeiul cererii depuse, în urma constatării executării necorespunzătoare sau a neexecutării atribuţiilor sale, precum şi în alte cazuri prevăzute de legislaţia în vigoare.

#TRM #Director #parlament

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.