Parlamentul a numit un nou director la „Teleradio-Moldova”. E jurnalist și a încercat postura de politician

Jurnalistul Vlad Ţurcanu a fost numit director general al Companiei „Teleradio-Moldova”, de către Parlament pentru o perioadă de 7 ani. Decizia a fost aprobată de majoritatea deputaților prezenți la ședința plenară de astăzi, 3 decembrie, scrie Realitatea.md.

Amintim pentru candidatura lui Vlad Țurcanu au votat şase din cei şapte membri ai Consiliului de supraveghere şi dezvoltare al TRM. Candidatura lui Vlad Ţurcanu a fost propusă de către Arcadie Gherasim, preşedintele Consiliului de Supraveghere.

Vlad Ţurcanu este jurnalist şi specialist în comunicare, cu o experienţă de muncă în ambele domenii de peste 20 de ani. În perioada 2012-2016 a fost consilier şi purtător de cuvânt al preşedintelui Republicii Moldova, Nicolae Timofti. Anterior, a fost jurnalist la Radio Moldova, TV Moldova 1, Radio Europa Liberă, membru al Consiliului Coordonator al Audiovizualului. Vlad Ţurcanu este licenţiat în Jurnalism şi ştiinţe ale comunicării la Universitatea de Stat din Moldova.

Noul director al TRM a încercat să se lanseze și în politică în ultimii ani. Acesta a fost președinte al Partidului Popular Românesc. Ulterior, a părăsit partidul și șefia acestuia și s-a alăturat la Partidul Unității Naționale, ocupând funcția de prim-vicepreședinte al acestuia. La scurt timp, Vlad Țurcanu, a părăsit și acest partid și s-a retras din politică.

Conform legislației în vigoare, directorul general al furnizorului public naţional de servicii media este desemnat de către Parlament, la propunerea Consiliului de supraveghere şi dezvoltare. Directorul este numit în funcţie pentru un mandat de şapte ani, care nu poate fi reînnoit.

Potrivit Codului serviciilor media audiovizuale, directorul general al TRM poate fi demis din funcţie de către Parlament din proprie iniţiativă, în temeiul cererii depuse, în urma constatării executării necorespunzătoare sau a neexecutării atribuţiilor sale, precum şi în alte cazuri prevăzute de legislaţia în vigoare.

#TRM #Director #parlament

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Energia regenerabilă nu poate asigura, în forma actuală, securitatea energetică a Republicii Moldova, iar costurile reale ale stocării energiei sunt extrem de ridicate. Declarațiile au fost făcute de expertul energetic Sergiu Tofilat în cadrul emisiunii Cabinetul din umbră de la Jurnal TV.

Potrivit acestuia, deși prețurile bateriilor au scăzut semnificativ în ultimii ani, de la aproximativ 250 de dolari per kilowatt la circa 100 de dolari, investițiile necesare rămân uriașe. Tehnologiile de stocare sunt bazate în principal pe litiu, o resursă extrem de solicitată la nivel global pentru telefoane, laptopuri și mașini electrice, iar o mare parte din lanțul de producție este concentrată în China, ceea ce ridică probleme suplimentare de acces și securitate.

Republica Moldova consumă anual aproximativ 4,6 milioane MWh de energie electrică, inclusiv pierderile din rețea. Raportat la consumul zilnic, necesarul ajunge la circa 12,6 mii MWh. La un cost estimativ de 100.000 de dolari pentru stocarea unui megawatt, o baterie capabilă să asigure consumul țării pentru 24 de ore ar costa aproximativ 1,2 miliarde de dolari. Ținând cont de faptul că bateriile nu pot fi descărcate complet, iar o rezervă tehnică de 20% este obligatorie, suma totală se apropie de 1,5 miliarde de dolari.

Sergiu Tofilat a subliniat că sursele regenerabile produc energie doar în anumite intervale, atunci când există soare sau vânt, și nu pot acoperi consumul în mod constant. În lipsa acestor condiții, sistemul energetic este nevoit să recurgă la surse clasice sau la deconectarea consumatorilor. În același timp, perioadele de supraproducție generează pierderi, deoarece energia nu poate fi absorbită de rețea, iar producătorii sunt obligați să-și oprească instalațiile, pierzând venituri.

Expertul a oferit și exemplul Germaniei, care în anul 2024 ar fi plătit aproximativ 3 miliarde de euro pentru energia regenerabilă neconsumată. În Republica Moldova, capacitatea totală instalată de energie regenerabilă a ajuns la 958 MW, potrivit datelor disponibile la finalul lunii noiembrie, iar peste jumătate, circa 522 MW, se află pe piața liberă.

Acești producători sunt antreprenori care au investit fără sprijin din partea statului, fără tarife garantate sau obligații de preluare a energiei. În prezent, ei sunt nevoiți să negocieze individual cu Energocom, Premier Energy sau FEE Nord, însă companiile reglementate pot oferi doar cele mai mici prețuri permise de lege. Contractele sunt încheiate pe termen scurt, de una până la trei luni, la prețuri de 40–50 de euro per MWh, de aproape trei ori mai mici decât cotațiile de pe bursele de energie.

În aceste condiții, investițiile riscă să nu fie recuperate, iar unii producători se confruntă cu riscul falimentului. Lipsa de predictibilitate face imposibilă accesarea creditelor bancare pentru investiții în baterii de stocare, iar fără intervenții de politică publică, sectorul riscă să intre într-un blocaj major. Sergiu Tofilat consideră că autoritățile trebuie să identifice rapid o formulă de preț sau un mecanism de piață care să permită producătorilor de energie regenerabilă să supraviețuiască financiar, altfel tranziția energetică riscă să devină o iluzie costisitoare.

#regenerabile #eoliene #fotovoltaice