Parlamentul a numit un nou director la „Teleradio-Moldova”. E jurnalist și a încercat postura de politician

Jurnalistul Vlad Ţurcanu a fost numit director general al Companiei „Teleradio-Moldova”, de către Parlament pentru o perioadă de 7 ani. Decizia a fost aprobată de majoritatea deputaților prezenți la ședința plenară de astăzi, 3 decembrie, scrie Realitatea.md.

Amintim pentru candidatura lui Vlad Țurcanu au votat şase din cei şapte membri ai Consiliului de supraveghere şi dezvoltare al TRM. Candidatura lui Vlad Ţurcanu a fost propusă de către Arcadie Gherasim, preşedintele Consiliului de Supraveghere.

Vlad Ţurcanu este jurnalist şi specialist în comunicare, cu o experienţă de muncă în ambele domenii de peste 20 de ani. În perioada 2012-2016 a fost consilier şi purtător de cuvânt al preşedintelui Republicii Moldova, Nicolae Timofti. Anterior, a fost jurnalist la Radio Moldova, TV Moldova 1, Radio Europa Liberă, membru al Consiliului Coordonator al Audiovizualului. Vlad Ţurcanu este licenţiat în Jurnalism şi ştiinţe ale comunicării la Universitatea de Stat din Moldova.

Noul director al TRM a încercat să se lanseze și în politică în ultimii ani. Acesta a fost președinte al Partidului Popular Românesc. Ulterior, a părăsit partidul și șefia acestuia și s-a alăturat la Partidul Unității Naționale, ocupând funcția de prim-vicepreședinte al acestuia. La scurt timp, Vlad Țurcanu, a părăsit și acest partid și s-a retras din politică.

Conform legislației în vigoare, directorul general al furnizorului public naţional de servicii media este desemnat de către Parlament, la propunerea Consiliului de supraveghere şi dezvoltare. Directorul este numit în funcţie pentru un mandat de şapte ani, care nu poate fi reînnoit.

Potrivit Codului serviciilor media audiovizuale, directorul general al TRM poate fi demis din funcţie de către Parlament din proprie iniţiativă, în temeiul cererii depuse, în urma constatării executării necorespunzătoare sau a neexecutării atribuţiilor sale, precum şi în alte cazuri prevăzute de legislaţia în vigoare.

#TRM #Director #parlament

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.