Partenerii americani ai Bemol se implică în disputa privind Portul Giurgiulești

Publicația Politico a relatat recent, în ediția sa din 19 martie 2025, despre înregistrarea unei activități de lobby în SUA în legătură cu afaceri din Republica Moldova. Potrivit informațiilor publicate, compania de lobby Chartwell Strategy Group LLC a fost angajată de firma de avocatură Pillsbury Winthrop Shaw Pittman LLP pentru a reprezenta interesele Bemol Retail SRL. Acest fapt ar putea indica implicarea partenerilor americani în subiecte de interes pentru agenda Republicii Moldova.

Cooperare juridică între Bemol și partenerii din SUA

Compania Bemol a confirmat pentru redacție că a stabilit, acum câteva luni, o colaborare cu o firmă americană, care oferă sprijin în soluționarea disputei cu Thomas Moser și Danube Logistics, cunoscută ca problema Portului Giurgiulești. Totuși, numele partenerului nu a fost dezvăluit.

Anterior, firma de avocatură Pillsbury Winthrop Shaw Pittman LLP, s-a adresat cu o scrisoare președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, în care se menționează:

„Acțiunile ilegale ale domnului Moser și ale altor persoane au cauzat prejudicii financiare semnificative pentru Bemol Retail. Datoria pe care Danube Moldova o are față de Bemol Retail rămâne neachitată, în ciuda deciziilor judecătorești din Republica Moldova. Înțelegem că autoritățile moldovenești investighează penal modul în care domnul Moser a gestionat afacerile. Clientul nostru este îngrijorat că unele tranzacții aflate în discuție, care vizează transferul proprietății portului către alte entități, ar putea submina hotărârile Instanțelor de judecată.

Ancheta procuraturii, în faza finală

În septembrie 2024, Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale a răspuns solicitării presei, anunțând că investigația privind preluarea activelor Bemol se apropie de finalizare:

„La moment, urmărirea penală este în desfășurarea, la adoptarea unei soliții în conformitate cu prevederile art.291 din Codul de procedură penală, Veți fi informați după caz.

Chartwell Strategy Group – legături apropiate cu administrația Trump

Un alt aspect notabil este implicarea companiei americane de lobby Chartwell Strategy Group LLC în acest caz.

Chartwell este recunoscută la Washington pentru conexiunile sale strânse cu administrația președintelui Donald Trump. În 2024, firma s-a pregătit pentru o posibilă revenire a lui Trump la Casa Albă, oferind consultanță clienților săi despre cum să se adapteze la noile realități politice.

„Chartwell Strategy Group este una dintre puținele firme de lobby din Washington care menține relații puternice atât cu echipa lui Trump, cât și cu liderii Congresului.

În trecut, Chartwell Strategy Group a reprezentat interesele statului Georgia, ale companiei israeliene NSO Group și ale Hyundai Motor Company. Potrivit lobbyistului David Tamasi, după victoria lui Trump în alegeri, „telefonul său nu a încetat să sune”, deoarece numeroase companii internaționale căutau să stabilească legături cu noua administrație.

„Ceea ce îngrijorează partenerii internaționali este ritmul alert în care se iau deciziile în administrația Trump.” – David Tamasi.

Bemol nu a confirmat și nici nu a infirmat dacă Chartwell Strategy Group a fost implicată de partenerii săi din SUA. Totuși, colaborarea cu această firmă de lobby ar putea indica dorința de a atrage un sprijin internațional mai amplu în soluționarea problemei.

Perspective internaționale pentru soluționarea litigiului

Înregistrarea activității de lobby în SUA în numele Bemol adaugă o dimensiune internațională disputei legate de Danube Logistics și Portul Giurgiulești. Angajarea firmei de avocatură Pillsbury și posibila colaborare cu Chartwell Strategy Group sugerează că subiectul atrage atenția partenerilor externi și a experților internaționali, ceea ce ar putea contribui la găsirea unei soluții echilibrate și durabile.

Rămâne de văzut cum va evolua acest dosar, însă un lucru este clar: situația Portului Giurgiulești nu mai este doar o problemă internă a Republicii Moldova. În acest context, autoritățile moldovene ar putea lua în considerare atenția crescândă din partea comunității internaționale, în special în lumina influenței din partea instituțiilor financiare precum BERD. Sprijinul partenerilor americani ar putea aduce argumente suplimentare în procesul de negocieri, asigurând transparență și protecția intereselor legitime ale tuturor părților implicate.

#lobby #port #Bemol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), vrea ca UE să renunțe la Visa, Mastercard și să creeze o platformă proprie pentru Europa, ceea ce ea numește: „Drumul spre independență”. Invitată în cadrul emisiunii “The Pat Kenny Show”, Lagarde a subliniat dependența Europei de infrastructura străină de plăți digitale. „Visa, MasterCard, PayPal și Alipay sunt toate controlate de companii americane sau chineze,” a remarcat ea, adăugând că „trebuie să ne asigurăm că există o ofertă europeană”.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a lansat un apel pentru o revoluție a plăților, și a menționat necesitatea ca Europa să rupă dependența de giganții americani și chinezi, precum: Visa, Mastercard, PayPal și Alipay. Ea a subliniat că dezvoltarea unor soluții proprii ar reprezenta un pas important spre independența financiară a continentului, asigurându-i suveranitatea în acest domeniu esențial.

Christine Lagarde a subliniat că o piață de capital complet unificată ar putea deschide calea către o integrare fiscală mai profundă în Europa, având un impact semnificativ asupra economiei, cu o valoare adăugată potențială de până la 3.000 de miliarde de euro pe an, scriu editorii de la Business Today, citat de romaniatv.ro.

În timpul emisiunii “The Pat Kenny Show”, Christine Lagarde a subliniat fragilitatea Europei în fața dependenței de infrastructura străină de plăți digitale, evidențiind necesitatea unui sistem propriu care să asigure suveranitatea financiară a continentului.

„Visa, MasterCard, PayPal și Alipay sunt toate controlate de companii americane sau chineze”, a remarcat ea, argumentând: „Ar trebui să ne asigurăm că există o ofertă europeană”.

Ideea unei piețe unice de capital în toate statele membre ale Uniunii Europene capătă din nou importanță în contextul revitalizării Uniunii piețelor de capital (CMU), o inițiativă pe termen lung a UE. Obiectivul principal al CMU este de a crea o piață integrată de capital, care să faciliteze fluxul mai eficient de investiții și economii în cadrul blocului comunitar. Prin această inițiativă, se dorește oferirea unui acces mai bun al întreprinderilor la surse de finanțare și, totodată, furnizarea cetățenilor cu instrumente de economisire mai eficiente și accesibile.

Christine Lagarde a corelat progresele realizate în cadrul Uniunii piețelor de capital (CMU) cu o integrare economică mai profundă, subliniind că aceasta ar putea reduce presiunea asupra politicii monetare și ar crea fundamentul pentru o viitoare uniune fiscală. Deși estimările privind valoarea adăugată anuală de 3.000 de miliarde de euro provin dintr-o postare pe Reddit, care a fost citată pe larg, surse oficiale sugerează un impact mai moderat, dar încă semnificativ, pentru economia europeană.

Conform Serviciului de Cercetare al Parlamentului European (EPRS), o integrare economică mai profundă ar putea adăuga un PIB suplimentar de peste 2,8 trilioane de euro până în 2032, dintre care cel puțin 321 de miliarde de euro ar proveni din finalizarea Uniunii economice și monetare. Cu toate acestea, construirea unei alternative europene la giganții Visa și Mastercard se confruntă cu provocări semnificative, atât din punct de vedere tehnologic, cât și din perspectiva reglementărilor și a cooperării între statele membre.

Totuși, dezvoltarea unei alternative europene la Visa și Mastercard se confruntă cu o serie de provocări semnificative. Printre acestea se numără:

– Comisioanele interbancare mai scăzute din Europa, care fac dificilă atingerea unui nivel de profitabilitate sustenabil.
– Necesitatea unor investiții inițiale considerabile pentru a construi o infrastructură capabilă să concureze cu cea a marilor jucători internaționali.
– Obstacolele legate de schimbarea comportamentului consumatorilor și comercianților, precum și de convingerea băncilor să susțină implementarea unui nou sistem.
– Complexitatea tehnică, în special în domeniul securității, protecției împotriva fraudelor și asigurării compatibilității transfrontaliere.
– Provocările legate de guvernanță și coordonare, întrucât statele membre și instituțiile europene trebuie să colaboreze pentru a alinia execuția și supravegherea sistemului.