Patru judecători din Capitală au călcat cu stângul! Inspectorii de integritate cer CSM-ului să-i sancționeze

Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a sesizat Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) despre unele abateri de la lege admise de către patru judecători, scrie Realitatea.md.

Este vorba despre un judecător de la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana și alți trei magistrați de la Curtea de Apel Chișinău, anunță ANI.

„Potrivit sesizării, judecătorii vizați au respins contestația ANI împotriva ordonanțelor a doi procurori, care au refuzat să inițieze o cauză penală pe aspectul îmbogățirii ilicite pe numele fostului șef – adjunct al Secției urmărire penală din cadrul Inspectoratului de Poliție Centru al Direcției de Poliție Chișinău a Inspectoratului General de Poliție al MAI. În august 2020, ANI a constatat avere nejustificată în mărime de 2,6 milioane de lei pe numele subiectului și bănuiala rezonabilă de îmbogățire ilicită. Inspectorul de integritate a sesizat Procuratura pe faptul de îmbogățire ilicită, iar ANI a înaintat acțiunea civilă în vederea confiscării averii nejustificate. Ulterior, procurorii au refuzat, prin emiterea unor ordonanțe, inițierea unei cauze penale pe aspectul îmbogățirii ilicite. Însă, ANI a insistat și a contestat în instanța de judecată deciziile celor doi procurori”, se arată în comunicatul instituției.

Potrivit ANI, la 16 iulie 2021, Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana a respins plângerea ANI împotriva ordonanțelor de refuz. Ulterior, la 13 august 2021, Colegiul Penal al Curții de Apel Chișinău a respins recursul ANI și au menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana.

„Motivul refuzurilor invocate de judecători se referă la faptul că – ”ANI nu are dreptul de a contesta actele emise de organele de urmărire penale”. Mai exact, judecătorii, fără a examina argumentele prezentate de ANI, s-au limitat să se expună doar pe aspecte de procedură. În acest mod, a fost comisă o eroare de drept de către judecătorul de instrucție din cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana și de completul de judecători ai Curții de Apel Chișinău, atribuind Autorității competența de constatare a infracțiunii, prin prisma Codului de procedură penală, modificat prin Legea nr.244/2020 pentru modificarea unor acte normative. Or, în decembrie 2020 de către Înalta Curte Constituțională au suspendate modificările și completările introduce în Cod prin legea sus citată, respectiv acestea nu produc efecte juridice și nu trebuiau considerate de către magistrați. ANI își exprimă regretul vizavi de acțiunile intreprinse de cei patru judecători și solicită Consiliului Superior al Magistraturii să examineze faptele descrise în vederea aplicării răspunderii disciplinare pe numele acestora. Considerăm că cei patru judecători, în mod intenționat, au făcut trimiteri la prevederi suspendate și au atribuit Autorității un rol eronat”, mai anunță responsabilii instituției.

ANI precizează că Înalta Curte urmează să se pronunțe la 21.09.2021.

#sanctionati #judecatori #CSM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.