Patru judecători din Capitală au călcat cu stângul! Inspectorii de integritate cer CSM-ului să-i sancționeze

Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a sesizat Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) despre unele abateri de la lege admise de către patru judecători, scrie Realitatea.md.

Este vorba despre un judecător de la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana și alți trei magistrați de la Curtea de Apel Chișinău, anunță ANI.

„Potrivit sesizării, judecătorii vizați au respins contestația ANI împotriva ordonanțelor a doi procurori, care au refuzat să inițieze o cauză penală pe aspectul îmbogățirii ilicite pe numele fostului șef – adjunct al Secției urmărire penală din cadrul Inspectoratului de Poliție Centru al Direcției de Poliție Chișinău a Inspectoratului General de Poliție al MAI. În august 2020, ANI a constatat avere nejustificată în mărime de 2,6 milioane de lei pe numele subiectului și bănuiala rezonabilă de îmbogățire ilicită. Inspectorul de integritate a sesizat Procuratura pe faptul de îmbogățire ilicită, iar ANI a înaintat acțiunea civilă în vederea confiscării averii nejustificate. Ulterior, procurorii au refuzat, prin emiterea unor ordonanțe, inițierea unei cauze penale pe aspectul îmbogățirii ilicite. Însă, ANI a insistat și a contestat în instanța de judecată deciziile celor doi procurori”, se arată în comunicatul instituției.

Potrivit ANI, la 16 iulie 2021, Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana a respins plângerea ANI împotriva ordonanțelor de refuz. Ulterior, la 13 august 2021, Colegiul Penal al Curții de Apel Chișinău a respins recursul ANI și au menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana.

„Motivul refuzurilor invocate de judecători se referă la faptul că – ”ANI nu are dreptul de a contesta actele emise de organele de urmărire penale”. Mai exact, judecătorii, fără a examina argumentele prezentate de ANI, s-au limitat să se expună doar pe aspecte de procedură. În acest mod, a fost comisă o eroare de drept de către judecătorul de instrucție din cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana și de completul de judecători ai Curții de Apel Chișinău, atribuind Autorității competența de constatare a infracțiunii, prin prisma Codului de procedură penală, modificat prin Legea nr.244/2020 pentru modificarea unor acte normative. Or, în decembrie 2020 de către Înalta Curte Constituțională au suspendate modificările și completările introduce în Cod prin legea sus citată, respectiv acestea nu produc efecte juridice și nu trebuiau considerate de către magistrați. ANI își exprimă regretul vizavi de acțiunile intreprinse de cei patru judecători și solicită Consiliului Superior al Magistraturii să examineze faptele descrise în vederea aplicării răspunderii disciplinare pe numele acestora. Considerăm că cei patru judecători, în mod intenționat, au făcut trimiteri la prevederi suspendate și au atribuit Autorității un rol eronat”, mai anunță responsabilii instituției.

ANI precizează că Înalta Curte urmează să se pronunțe la 21.09.2021.

#sanctionati #judecatori #CSM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.