Patru judecători din Capitală au călcat cu stângul! Inspectorii de integritate cer CSM-ului să-i sancționeze

Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a sesizat Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) despre unele abateri de la lege admise de către patru judecători, scrie Realitatea.md.

Este vorba despre un judecător de la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana și alți trei magistrați de la Curtea de Apel Chișinău, anunță ANI.

„Potrivit sesizării, judecătorii vizați au respins contestația ANI împotriva ordonanțelor a doi procurori, care au refuzat să inițieze o cauză penală pe aspectul îmbogățirii ilicite pe numele fostului șef – adjunct al Secției urmărire penală din cadrul Inspectoratului de Poliție Centru al Direcției de Poliție Chișinău a Inspectoratului General de Poliție al MAI. În august 2020, ANI a constatat avere nejustificată în mărime de 2,6 milioane de lei pe numele subiectului și bănuiala rezonabilă de îmbogățire ilicită. Inspectorul de integritate a sesizat Procuratura pe faptul de îmbogățire ilicită, iar ANI a înaintat acțiunea civilă în vederea confiscării averii nejustificate. Ulterior, procurorii au refuzat, prin emiterea unor ordonanțe, inițierea unei cauze penale pe aspectul îmbogățirii ilicite. Însă, ANI a insistat și a contestat în instanța de judecată deciziile celor doi procurori”, se arată în comunicatul instituției.

Potrivit ANI, la 16 iulie 2021, Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana a respins plângerea ANI împotriva ordonanțelor de refuz. Ulterior, la 13 august 2021, Colegiul Penal al Curții de Apel Chișinău a respins recursul ANI și au menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana.

„Motivul refuzurilor invocate de judecători se referă la faptul că – ”ANI nu are dreptul de a contesta actele emise de organele de urmărire penale”. Mai exact, judecătorii, fără a examina argumentele prezentate de ANI, s-au limitat să se expună doar pe aspecte de procedură. În acest mod, a fost comisă o eroare de drept de către judecătorul de instrucție din cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana și de completul de judecători ai Curții de Apel Chișinău, atribuind Autorității competența de constatare a infracțiunii, prin prisma Codului de procedură penală, modificat prin Legea nr.244/2020 pentru modificarea unor acte normative. Or, în decembrie 2020 de către Înalta Curte Constituțională au suspendate modificările și completările introduce în Cod prin legea sus citată, respectiv acestea nu produc efecte juridice și nu trebuiau considerate de către magistrați. ANI își exprimă regretul vizavi de acțiunile intreprinse de cei patru judecători și solicită Consiliului Superior al Magistraturii să examineze faptele descrise în vederea aplicării răspunderii disciplinare pe numele acestora. Considerăm că cei patru judecători, în mod intenționat, au făcut trimiteri la prevederi suspendate și au atribuit Autorității un rol eronat”, mai anunță responsabilii instituției.

ANI precizează că Înalta Curte urmează să se pronunțe la 21.09.2021.

#sanctionati #judecatori #CSM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite ale Americii susțin pe deplin inițiativa Uniunii Europene privind utilizarea activelor rusești înghețate pentru sprijinirea Ucrainei și intensificarea presiunii asupra Moscovei. Informația a fost confirmată de o sursă a agenției Reuters, familiarizată cu discuțiile dintre Washington și Bruxelles.

Potrivit sursei, administrația americană consideră că măsura ar consolida eforturile comune ale Occidentului de a sancționa Federația Rusă și de a asigura finanțarea pe termen lung a apărării Ucrainei. În același timp, Washingtonul continuă să analizeze consecințele sancțiunilor recente impuse de președintele Donald Trump împotriva giganților energetici „Rosneft” și „Lukoil”. „Există încă măsuri pe care le putem adopta pentru a spori presiunea”, a declarat oficialul citat de Reuters.

După declanșarea invaziei ruse în Ucraina, statele occidentale au înghețat active ale Băncii Centrale a Rusiei în valoare de peste 200 miliarde de euro, dintre care aproximativ 190 miliarde se află în depozitarul belgian Euroclear. Ucraina beneficiază deja de dobânzile generate de aceste fonduri.

Comisia Europeană a elaborat un plan care ar permite guvernelor din statele membre ale UE să utilizeze o parte semnificativă a acestor active fără confiscarea lor formală. Proiectul prevede acordarea Ucrainei a unui „credit de reparații” în valoare de circa 140 miliarde de euro, garantat cu activele Băncii Centrale a Rusiei. Fondurile ar urma să fie direcționate către finanțarea Forțelor Armate Ucrainene, iar rambursarea creditului ar urma să se facă după încheierea războiului.

Belgia, pe teritoriul căreia se află cea mai mare parte a activelor înghețate, și-a exprimat în repetate rânduri îngrijorarea că folosirea extinsă a acestor bani ar putea atrage acțiuni judiciare, ar genera obligații financiare pentru guvernele europene, ar slăbi moneda euro și ar afecta încrederea în stabilitatea sistemului financiar al Uniunii Europene.

Pe 20 octombrie, agenția Bloomberg relata că Washingtonul refuzase inițial să participe la planul european de extindere a utilizării activelor rusești înghețate, invocând riscuri pentru stabilitatea piețelor financiare globale. Totuși, în contextul actual, SUA par să-și fi revizuit poziția, oferind sprijin total inițiativei Bruxellesului.

În prezent, adoptarea finală a planului este așteptată până în luna decembrie, când liderii europeni urmează să aprobe pachetul financiar destinat Ucrainei și mecanismul de garantare prin activele rusești înghețate.