Patru judecători din Capitală au călcat cu stângul! Inspectorii de integritate cer CSM-ului să-i sancționeze

Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a sesizat Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) despre unele abateri de la lege admise de către patru judecători, scrie Realitatea.md.

Este vorba despre un judecător de la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana și alți trei magistrați de la Curtea de Apel Chișinău, anunță ANI.

„Potrivit sesizării, judecătorii vizați au respins contestația ANI împotriva ordonanțelor a doi procurori, care au refuzat să inițieze o cauză penală pe aspectul îmbogățirii ilicite pe numele fostului șef – adjunct al Secției urmărire penală din cadrul Inspectoratului de Poliție Centru al Direcției de Poliție Chișinău a Inspectoratului General de Poliție al MAI. În august 2020, ANI a constatat avere nejustificată în mărime de 2,6 milioane de lei pe numele subiectului și bănuiala rezonabilă de îmbogățire ilicită. Inspectorul de integritate a sesizat Procuratura pe faptul de îmbogățire ilicită, iar ANI a înaintat acțiunea civilă în vederea confiscării averii nejustificate. Ulterior, procurorii au refuzat, prin emiterea unor ordonanțe, inițierea unei cauze penale pe aspectul îmbogățirii ilicite. Însă, ANI a insistat și a contestat în instanța de judecată deciziile celor doi procurori”, se arată în comunicatul instituției.

Potrivit ANI, la 16 iulie 2021, Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana a respins plângerea ANI împotriva ordonanțelor de refuz. Ulterior, la 13 august 2021, Colegiul Penal al Curții de Apel Chișinău a respins recursul ANI și au menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana.

„Motivul refuzurilor invocate de judecători se referă la faptul că – ”ANI nu are dreptul de a contesta actele emise de organele de urmărire penale”. Mai exact, judecătorii, fără a examina argumentele prezentate de ANI, s-au limitat să se expună doar pe aspecte de procedură. În acest mod, a fost comisă o eroare de drept de către judecătorul de instrucție din cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana și de completul de judecători ai Curții de Apel Chișinău, atribuind Autorității competența de constatare a infracțiunii, prin prisma Codului de procedură penală, modificat prin Legea nr.244/2020 pentru modificarea unor acte normative. Or, în decembrie 2020 de către Înalta Curte Constituțională au suspendate modificările și completările introduce în Cod prin legea sus citată, respectiv acestea nu produc efecte juridice și nu trebuiau considerate de către magistrați. ANI își exprimă regretul vizavi de acțiunile intreprinse de cei patru judecători și solicită Consiliului Superior al Magistraturii să examineze faptele descrise în vederea aplicării răspunderii disciplinare pe numele acestora. Considerăm că cei patru judecători, în mod intenționat, au făcut trimiteri la prevederi suspendate și au atribuit Autorității un rol eronat”, mai anunță responsabilii instituției.

ANI precizează că Înalta Curte urmează să se pronunțe la 21.09.2021.

#sanctionati #judecatori #CSM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.