Patru noi poduri peste Prut: Bucureștiul a desemnat câștigătorul proiectării

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) de la București a anunțat câștigătorul licitației pentru „Servicii de proiectare – faza Studiu de Fezabilitate” aferente construcției a patru poduri noi peste râul Prut, care vor conecta România și Republica Moldova.

Obiectivele vizate:

1. Pod nou Stânca (RO) – Costești (MD)

2. Pod nou Bumbăta (RO) – Leova (MD)

3. Pod nou Fălciu (RO) – Leca (MD)

4. Pod nou Răducăneni (RO) – Bărboieni (MD)

Licitația a fost câștigată de SC LIKE CONSULTING SRL, care va realiza studiile de fezabilitate pentru fiecare dintre cele patru loturi la un preț de 1.100.000 lei fără TVA per lot.

Durata fiecărui contract este de 12 luni, timp în care vor fi realizate studiile necesare pentru demararea construcției podurilor. Proiectele au scopul de a:

Crește capacitatea de transport între România și Republica Moldova;

Facilita conectarea Republicii Moldova la rețelele europene de transport TEN-T;

Optimizarea fluxului de mărfuri către Portul Constanța;

Elimina blocajele din punctele de trecere a frontierei.

Contractele sunt finanțate din bugetul de stat al României. După finalizarea perioadei legale pentru depunerea contestațiilor și soluționarea acestora, CNAIR va semna contractele cu ofertantul câștigător, după obținerea tuturor avizelor necesare.

#poduri #Moldova #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În trimestrul III al anului 2025, Republica Moldova a produs un volum record de 386 milioane kWh de energie electrică regenerabilă, cel mai mare nivel trimestrial înregistrat vreodată. Producția anualizată a depășit pentru prima dată pragul de 1 miliard kWh, iar estimarea pentru întreg anul 2025 este de aproximativ 1,2 miliarde kWh, potrivit economistului Veaceslav Ioniță.

„Este de zece ori mai mult decât produceam în 2020 și de peste 40 de ori mai mult decât acum un deceniu. În 2015, 99% din energia electrică consumată era importată, direct sau prin gaz importat pentru producție locală. Nu cunosc un alt exemplu în Europa al unei schimbări atât de rapide”, subliniază Ioniță.

Structura producției regenerabile din 2025 indică o schimbare radicală față de anii precedenți: 64% din energie provine din surse fotovoltaice, circa 29% din eolian, aproximativ 6% din hidroenergie, iar 1–1,5% din biogaz. Dacă în trecut hidroenergia domina aproape integral segmentul „verde”, astăzi investițiile private în panouri solare și turbine eoliene reprezintă principalul motor al creșterii.

Efectul economic este deja vizibil. În 2025, energia regenerabilă produsă local acoperă aproximativ 26% din consumul total de electricitate al țării. Mai mult de un sfert din energia consumată nu mai depinde de importuri, geopolitică sau de prețul gazelor. Iarna contribuția este susținută de vânt, iar vara de soare, conturând un mix energetic funcțional.

Creșterea accelerată aduce însă o nouă provocare. În anumite zile de vară, producția regenerabilă a acoperit 100% din consumul intern pentru câteva ore. În 2026, este posibil ca producția să depășească cererea cu 30–40% în anumite intervale.

Diferențele de preț sunt însă mari. Energia este foarte ieftină ziua și de până la patru ori mai scumpă seara și există situații cu ecarturi de 20–30 de ori între prețurile orare. „Fără stocare, riscăm să vindem ieftin și să cumpărăm scump”, avertizează economistul.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, lansarea bursei de energie electrică a fost primul pas strategic corect, transformând energia într-o marfă tranzacționabilă. Următorul pas inevitabil este dezvoltarea capacităților de stocare, care ar permite stabilizarea sistemului, creșterea securității energetice și apariția unei noi ramuri de afaceri.

Economistul estimează că o mică afacere de stocare poate fi lansată cu aproximativ 250.000 de euro capital propriu, restul investiției putând fi atras prin creditare, ceea ce face domeniul accesibil și IMM-urilor.