Patru OTS de gaze naturale din Europa Centrală cooperează pentru dezvoltarea unei rețele de hidrogen

Patru Operatori de Transport și de Sistem (OTS) de gaze naturale din Europa Centrală (Transgaz din România, Gaz-System din Polonia, Eustream din Slovacia și FGSZ din Ungaria) au convenit asupra unui parteneriat strategic pentru a explora posibilitățile de decarbonizare a operațiunilor lor, de a transporta gaze verzi și de a investiga potențialul transportului de CO2. În acest sens a fost semnat Memorandumul de Înțelegere comun la Budapesta.

Memorandumul prevede cooperarea pentru dezvoltarea unei rețele de hidrogen, se arată într-un comunicat al companiei Transgaz.

„Pe baza inițiativei OTS gaze naturale din România, Transgaz, cooperarea dintre cele patru părți, maghiară, slovacă, poloneză și română își propune să inițieze activități comune în mai multe domenii. În primul rând, vizează împărtășirea celor mai bune practici în domeniul transportului de hidrogen și CO2, al decarbonizării operațiunilor și al producției de hidrogen; în al doilea rând, identificarea piețelor și aplicațiilor hidrogenului în diverse industrii; și, în final, elaborarea unui cadru de reglementare relevant.”

Potrivit comunicatului de presă, colaborarea operatorilor de transport și de sistem va avea ca rezultat și elaborarea unui studiu de fezabilitate.

Pentru a extinde domeniul de aplicare a cooperării, inițiativa este deschisă și pentru alți OTS regionali. Memorandumul de Înțelegere sprijină în mare măsură toate inițiativele care încurajează dezvoltarea lanțului valoric al hidrogenului în regiunea CEE și atrage atenția asupra caracteristicilor regionale pentru o evoluție uniformă a rețelei de hidrogen în Uniunea Europeană.

#OTS #retea de hidrogen #gaz natural #memorandum

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fondul Monetar Internațional lansează un avertisment dur pentru Republica Moldova, la finalul misiunii de consultări prevăzute de Articolul IV. În declarația șefei misiunii FMI, Alina Iancu și experții constată o revenire timidă a economiei, dar scot la iveală o serie de dezechilibre. Este vorba de un deficit extern mare, finanțe publice sub presiune, reforme anticorupție blocate și riscuri în creștere pentru stabilitatea macroeconomică.

Potrivit FMI, creșterea economică din 2025, estimată la 2,7%, este alimentată aproape exclusiv de consum și importuri, nu de competitivitate. Deficitul de cont curent a urcat la circa 20% din PIB, unul dintre cele mai ridicate niveluri din regiune, pe fondul importurilor masive, în special de energie, și al exporturilor slabe. FMI avertizează direct că acest lucru indică o pierdere de competitivitate a economiei moldovenești.

În paralel, finanțele publice intră într-o zonă de risc. Deficitul bugetar crește de la 4,1% din PIB în 2024 la 4,5% în 2025 și este prognozat să ajungă la 5,2% din PIB în 2026, pe fondul cheltuielilor curente ridicate, salariilor majorate și sprijinului social acordat fără o țintire clară. FMI subliniază că investițiile capitale au fost subexecutate, iar statul cheltuiește mai mult pe consum decât pe dezvoltare.

Experții FMI transmit un mesaj tranșant: Moldova va fi nevoită să strângă șurubul fiscal. Țara colectează prea puține venituri raportat la economii similare, iar sistemul fiscal este descris ca fiind „complex și distorsionant”. FMI cere eliminarea scutirilor și cotelor reduse de TVA, considerate ineficiente, și extinderea bazei de impozitare. De asemenea, este pusă pe masă revizuirea progresivității impozitelor pe venit și pe avere, semnal clar că presiunea fiscală va crește.

În domeniul energetic, FMI susține explicit eliminarea treptată a compensațiilor la energia electrică, precum și ajustarea Fondului de Reducere a Vulnerabilității Energetice, astfel încât ajutorul să fie acordat doar celor mai vulnerabili. Mesajul este clar: sprijinul generalizat nu mai este sustenabil.

Pe plan monetar, FMI avertizează că nu există spațiu pentru relaxare suplimentară a politicii monetare, în pofida reducerilor recente operate de BNM. Creșterea inflației de bază și relansarea economiei pot reaprinde presiunile inflaționiste. În același timp, cerințele ridicate de rezerve obligatorii frânează creditarea eficientă, iar normalizarea trebuie făcută cu maximă prudență.

Un alt semnal de alarmă vizează piața imobiliară. FMI constată că prețurile locuințelor au crescut cu 24% într-un singur an, iar avansul rapid al creditării impune măsuri stricte pentru prevenirea unei supraîncălziri. Programul „Prima Casă” este vizat direct, FMI cerând alinierea lui la reguli mai dure de evaluare a debitorilor.

Cel mai sensibil capitol rămâne însă anticorupția. FMI constată fără echivoc că progresul este „neuniform”, iar viitorul Procuraturii Anticorupție este incert, din cauza deficitului de personal și a capacităților limitate. Instituția-cheie în lupta anticorupție funcționează sub parametri minimi, iar FMI cere noului Guvern „progres serios” și măsuri concrete, nu declarații.

În concluzie, deși Moldova evită pentru moment o criză majoră, FMI transmite un mesaj dur: economia rămâne vulnerabilă, reformele bat pasul pe loc, iar fără decizii politice ferme — inclusiv taxe mai mari, tăieri de compensații și reforme reale în justiție — stabilitatea pe termen mediu este pusă sub semnul întrebării.