Patru OTS de gaze naturale din Europa Centrală cooperează pentru dezvoltarea unei rețele de hidrogen

Patru Operatori de Transport și de Sistem (OTS) de gaze naturale din Europa Centrală (Transgaz din România, Gaz-System din Polonia, Eustream din Slovacia și FGSZ din Ungaria) au convenit asupra unui parteneriat strategic pentru a explora posibilitățile de decarbonizare a operațiunilor lor, de a transporta gaze verzi și de a investiga potențialul transportului de CO2. În acest sens a fost semnat Memorandumul de Înțelegere comun la Budapesta.

Memorandumul prevede cooperarea pentru dezvoltarea unei rețele de hidrogen, se arată într-un comunicat al companiei Transgaz.

„Pe baza inițiativei OTS gaze naturale din România, Transgaz, cooperarea dintre cele patru părți, maghiară, slovacă, poloneză și română își propune să inițieze activități comune în mai multe domenii. În primul rând, vizează împărtășirea celor mai bune practici în domeniul transportului de hidrogen și CO2, al decarbonizării operațiunilor și al producției de hidrogen; în al doilea rând, identificarea piețelor și aplicațiilor hidrogenului în diverse industrii; și, în final, elaborarea unui cadru de reglementare relevant.”

Potrivit comunicatului de presă, colaborarea operatorilor de transport și de sistem va avea ca rezultat și elaborarea unui studiu de fezabilitate.

Pentru a extinde domeniul de aplicare a cooperării, inițiativa este deschisă și pentru alți OTS regionali. Memorandumul de Înțelegere sprijină în mare măsură toate inițiativele care încurajează dezvoltarea lanțului valoric al hidrogenului în regiunea CEE și atrage atenția asupra caracteristicilor regionale pentru o evoluție uniformă a rețelei de hidrogen în Uniunea Europeană.

#OTS #retea de hidrogen #gaz natural #memorandum

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotația aurului a trecut pentru prima dată în istorie pragul de 4 500 de dolari pe uncie pe piața spot, pe fondul cererii ridicate pentru active de refugiu, al așteptărilor privind reducerea dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA și al intensificării tensiunilor geopolitice.

Miercuri, prețul aurului a crescut cu aproape 1%, ajungând la 4.511,91 dolari pe uncie la ora 10:02 GMT, după ce anterior a atins un maxim istoric de 4.525,77 dolari. Metalul galben se află la a treia zi consecutivă de creștere.

Evoluții similare au fost înregistrate și pe piața altor metale prețioase. Argintul a urcat cu 1,8%, până la nivelul record de 72,70 dolari pe uncie, în timp ce platina a crescut cu aproximativ 4%, atingând maximul istoric de 2.300 de dolari pe uncie.

De la începutul anului, aurul s-a apreciat cu aproape 70%, depășind succesiv pragurile de 3.000, 4.000 și 4.500 de dolari pe uncie. Argintul a avut un avans și mai puternic, de aproape 150%, susținut de problemele din lanțurile globale de aprovizionare. Ambele metale se îndreaptă spre cel mai mare câștig anual din 1979 încoace.

Creșterea este susținută și de deprecierea dolarului, precum și de achizițiile accelerate realizate de băncile centrale. Piețele financiare anticipează că Rezerva Federală a SUA ar putea reduce dobânzile de două ori anul viitor, chiar dacă oficialii Fed au transmis mesaje prudente privind politica monetară.

Analiștii estimează că tendința ascendentă ar putea continua, unele prognoze indicând o posibilă creștere a cotației aurului până la aproximativ 4.900 de dolari pe uncie în 2026.