Patru OTS de gaze naturale din Europa Centrală cooperează pentru dezvoltarea unei rețele de hidrogen

Patru Operatori de Transport și de Sistem (OTS) de gaze naturale din Europa Centrală (Transgaz din România, Gaz-System din Polonia, Eustream din Slovacia și FGSZ din Ungaria) au convenit asupra unui parteneriat strategic pentru a explora posibilitățile de decarbonizare a operațiunilor lor, de a transporta gaze verzi și de a investiga potențialul transportului de CO2. În acest sens a fost semnat Memorandumul de Înțelegere comun la Budapesta.

Memorandumul prevede cooperarea pentru dezvoltarea unei rețele de hidrogen, se arată într-un comunicat al companiei Transgaz.

„Pe baza inițiativei OTS gaze naturale din România, Transgaz, cooperarea dintre cele patru părți, maghiară, slovacă, poloneză și română își propune să inițieze activități comune în mai multe domenii. În primul rând, vizează împărtășirea celor mai bune practici în domeniul transportului de hidrogen și CO2, al decarbonizării operațiunilor și al producției de hidrogen; în al doilea rând, identificarea piețelor și aplicațiilor hidrogenului în diverse industrii; și, în final, elaborarea unui cadru de reglementare relevant.”

Potrivit comunicatului de presă, colaborarea operatorilor de transport și de sistem va avea ca rezultat și elaborarea unui studiu de fezabilitate.

Pentru a extinde domeniul de aplicare a cooperării, inițiativa este deschisă și pentru alți OTS regionali. Memorandumul de Înțelegere sprijină în mare măsură toate inițiativele care încurajează dezvoltarea lanțului valoric al hidrogenului în regiunea CEE și atrage atenția asupra caracteristicilor regionale pentru o evoluție uniformă a rețelei de hidrogen în Uniunea Europeană.

#OTS #retea de hidrogen #gaz natural #memorandum

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Expertul în energetică Sergiu Tofilat a declarat, în cadrul emisiunii Punctul pe azi de la TVR Moldova, că linia electrică Chișinău–Vulcănești nu va soluționa definitiv problema autonomiei energetice a Republicii Moldova, chiar dacă este un proiect important pentru securitatea energetică a țării.

Potrivit lui Tofilat, chiar și în situația în care linia Vulcănești–Chișinău ar fi fost funcțională, deconectările nu ar fi putut fi evitate, deoarece legătura Republicii Moldova cu rețeaua României se face în continuare prin punctul Vulcănești–Isaccea. „Conexiunea cu rețeaua românească este tot acolo, deci oricum ar fi existat deconectări”, a explicat expertul.
Referindu-se la recentele întreruperi de curent, Tofilat a subliniat că atât linia Republicii Moldova, cât și cea a Ucrainei au fost deconectate din motive care urmează să fie stabilite în urma investigațiilor tehnice. El a amintit că astfel de analize pot dura mult timp, oferind exemplul Spaniei, unde raportul final privind deconectările de energie din aprilie anul trecut a fost publicat de ENTSO-E abia în luna octombrie.

În cazul Ucrainei, expertul consideră puțin probabil ca toate concluziile să fie făcute publice, din motive de securitate, pentru a nu expune vulnerabilitățile sistemului energetic în fața Federației Ruse.

Totodată, Sergiu Tofilat a precizat că linia Chișinău–Vulcănești va elimina tranzitul energiei electrice prin regiunea transnistreană și va reduce dependența de Tiraspol, însă acest lucru nu înseamnă automat mai mult curent electric disponibil din România. „De la asta nu va apărea mai multă energie în România și nu vom putea importa mai mult”, a subliniat el.
Expertul a explicat că importurile de energie sunt limitate încă din martie 2022, când Uniunea Europeană a conectat Republica Moldova și Ucraina la rețeaua europeană. În prezent, iarna, cele două țări pot importa împreună până la 2.100 MW pe oră, din care cota Republicii Moldova este de circa 15%, adică aproximativ 315 MW, în timp ce deficitul în orele de vârf ajunge la 600 MW.

Diferența este acoperită temporar doar pentru că Ucraina nu utilizează integral cota sa, iar capacitățile libere sunt realocate Republicii Moldova. „Energocom verifică în fiecare oră ce capacități sunt disponibile”, a mai spus Tofilat.
În acest context, expertul avertizează că situația din sistemul energetic va rămâne instabilă în următorii doi ani, până la punerea în funcțiune a liniei Bălți–Suceava.

#linie #curent #Energie