Paynet Anunță „Revoluția Transferurilor” în Moldova. Noutățile care mișcă piața

26 Sept. 2023, 17:07
 // Categoria: Economie // Autor:  MD Bani
26 Sept. 2023, 17:07 // Economie //  MD Bani

Compania Paynet, cu o experiență de 15 ani pe piața de plăți din Republica Moldova,  primul fintech care a reușit să lanseze, într-un timp record, cardul de debit fizic și virtual Paynet Mastercard, este încântată să anunțe lansarea campaniei „Revoluția Transferurilor.” Această inițiativă inovatoare are scopul de a revoluționa modul în care moldovenii trimit și primesc bani din Europa și nu numai. Cu Paynet, acest lucru devine mai simplu, mai rapid și mai accesibil ca niciodată!

Doar cu Paynet poți trimite și primi bani din Europa la rechizitele IBAN EU!

Cu Paynet, ai posibilitatea de a transfera bani în mod facil și sigur către rechizitele IBAN din Europa. Asta înseamnă că acum poți să îți trimiți și să primești bani de la prieteni, familie sau parteneri de afaceri din întreaga Europă cu ușurință și la costuri reduse. Banii ajung direct pe cardul Paynet Mastercard și poți să-i utilizezi imediat pentru plăți online sau offline sau să îi retragi de la orice bancomat din țară.

Tarife incredibil de avantajoase:

  • Primești bani din Europa cu doar 1 euro direct pe cardul paynet Mastercard!
  • Expediezi bani către Europa cu un comision de 10 euro!

Aceste tarife extrem de competitive fac din Paynet alegerea perfectă pentru toți moldovenii care au legături financiare în Europa.

SPOT DIGITAL  Link: (link-ul trebuie de încărcat pe platforma Paynet)

Serviciu unic în Moldova! Paynet. Cei mai buni!

Paynet este mândru să ofere moldovenilor un serviciu de transferuri și plăți electronice de încredere și accesibil. Cu Paynet, beneficiezi de următoarele avantaje:

Card fizic și virtual:

  • Ia-ți cardul Paynet 100% online, fără comisioane de eliberare și administrare.
  • Comandă din aplicație cardul fizic cu livrare GRATUITĂ în țară sau cardul virtual, oriunde în lume.
  • Conectează mai multe carduri la un singur cont.
  • Achită în siguranță oriunde în lume, inclusiv prin Google Pay și Apple Pay.
  • Retrage bani la orice bancomat și la partenerii noștri.
  • Alimentează cardul simplu și rapid.
  • Primește orice plăți sociale pe card.

Cont IBAN gratuit:

  • Deschide un cont IBAN gratuit pentru plăți în UE.

Și dacă încă nu ai un cont sau card Paynet, ÎNREGISTREAZĂ-TE ACUM.

„Cu această campanie, ne dorim să oferim moldovenilor posibilitatea de a face transferuri și plăți într-un mod mai eficient și mai convenabil ca niciodată. Vrem să facilităm viața oamenilor și să îi ajutăm să economisească bani atunci când trimit sau primesc bani din Europa. Cu Paynet, revoluționăm modul în care Moldova se conectează cu restul lumii”, a declarat Călin Greadcenco, director executiv Paynet.

 

Despre Paynet:

Paynet este o companie cu o experiență de 15 ani pe piața de plăți din Republica Moldova,  primul fintech care a reușit să lanseze, într-un timp record, cardul de debit fizic și virtual Paynet Mastercard.

Acțiunile Paynet sunt orientare spre a facilita tranzacțiile financiare pentru toți moldovenii, Paynet oferă soluții inovatoare și accesibile pentru a satisface nevoile clienților săi.

Realitatea Live

07 Mart. 2026, 11:14
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Mart. 2026, 11:14 // Actual //  Ursu Victor

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!