Pe unde se trece frontiera mai rapid în Republica Moldova

Pentru a dirija eficient fluxul de refugiați către punctele de frontieră moldo-ucrainene mai puțin aglomerate, unde timpul de așteptare în frontiera este mai redus, Ministerul Afacerilor Interne a inițiat un parteneriat cu operatorul de telefonie Orange.

Astfel, operatorul de telefonie a predefinit un mesaj în limba ucraineană, care intră automat în casuțele de mesagerie ale celor, care se află în aria de operare a Orange, în teritoriul ucrainean din proximitatea frontierei cu Republica Moldova. Mesajul îi informează pe cetățenii străini care sunt punctele de frontieră mai libere, unde timpul de așteptare este mai redus.

Măsura a fost luată din cauza supra-aglomerării punctelor de frontiera Palanca și Tudora.

Recomandarea MAI pentru refugiații ucraineni este urmatoarea:

Stimați cetățeni,

Vă recomandăm să treceți frontiera Republicii Moldova prin punctele de frontieră mai puțin aglomerate.

Vă informăm că punctele de frontieră Maiaki-Udobnoe-Palanca și Starokazacie-Tudora sunt supraîncărcate. Timpul de așteptare poate fi chiar de 8 ore.

În aceste condiții, MAI recomandă să folosiți punctele alternative de control la frontierei de la:

Serpnevo (UKR) – Basarabeasca (RM)
Maloyaroslavts 1 (UKR) – Ceadîr-Lunga (RM)
Troiani (UKR) – Ceadîr-Lunga (RM)
Tabaki (UKR) – Mirnoe (RM)
Vinogradivka (UKR) – Vulcănești (RM)
Reni (UKR) – Giurgiulești (RM)

#Ucraina #frontieră #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite urmează să părăsească oficial Organizația Mondială a Sănătății (OMS) joi, decizie care vine în ciuda avertismentelor că retragerea va afecta atât sănătatea publică din SUA, cât și sistemul global de sănătate. Retragerea are loc și în contradicție cu legislația americană, care obligă Washingtonul să achite circa 260 de milioane de dolari în cotizații restante către agenția ONU, scrie REUTERS

Președintele Donald Trump a notificat ieșirea SUA din OMS în prima zi a mandatului său din 2025, prin ordin executiv. Conform legii americane, retragerea necesită un preaviz de un an și plata tuturor obligațiilor financiare înainte de plecare. Joi, un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat a acuzat OMS că nu a reușit să „gestioneze și să împărtășească informații”, și a susținut că acest eșec a costat SUA trilioane de dolari, motiv pentru care președintele a decis suspendarea transferurilor viitoare de fonduri și resurse către OMS.

„Poporul american a plătit mai mult decât suficient acestei organizații”, a transmis purtătorul de cuvânt într-un e-mail.

Experți în sănătate globală au cerut o reconsiderare a deciziei. Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a declarat recent că speră ca SUA să revină asupra hotărârii: „Retragerea din OMS este o pierdere pentru Statele Unite și pentru întreaga lume”.

OMS a precizat că SUA nu au achitat încă cotizațiile pentru 2024 și 2025. Statele membre vor discuta situația retragerii SUA la Consiliul Executiv al OMS din februarie, a confirmat agenția pentru Reuters.

Profesorul Lawrence Gostin, director fondator al O’Neill Institute for Global Health Law, a calificat situația drept „o încălcare clară a legii americane”, adăugând însă că este „foarte probabil” ca președintele să nu suporte consecințe.

La Davos, Bill Gates, președintele Gates Foundation, a spus că nu se așteaptă ca SUA să revină în OMS pe termen scurt: „Lumea are nevoie de Organizația Mondială a Sănătății”.

Pentru OMS, ieșirea SUA a declanșat o criză bugetară: conducerea a fost redusă la jumătate, activitățile au fost restrânse, iar aproximativ un sfert din personal urmează să fie disponibilizat până la mijlocul anului. Washingtonul a fost cel mai mare contributor al agenției, cu circa 18% din finanțarea totală.