Pe unde se trece frontiera mai rapid în Republica Moldova

Pentru a dirija eficient fluxul de refugiați către punctele de frontieră moldo-ucrainene mai puțin aglomerate, unde timpul de așteptare în frontiera este mai redus, Ministerul Afacerilor Interne a inițiat un parteneriat cu operatorul de telefonie Orange.

Astfel, operatorul de telefonie a predefinit un mesaj în limba ucraineană, care intră automat în casuțele de mesagerie ale celor, care se află în aria de operare a Orange, în teritoriul ucrainean din proximitatea frontierei cu Republica Moldova. Mesajul îi informează pe cetățenii străini care sunt punctele de frontieră mai libere, unde timpul de așteptare este mai redus.

Măsura a fost luată din cauza supra-aglomerării punctelor de frontiera Palanca și Tudora.

Recomandarea MAI pentru refugiații ucraineni este urmatoarea:

Stimați cetățeni,

Vă recomandăm să treceți frontiera Republicii Moldova prin punctele de frontieră mai puțin aglomerate.

Vă informăm că punctele de frontieră Maiaki-Udobnoe-Palanca și Starokazacie-Tudora sunt supraîncărcate. Timpul de așteptare poate fi chiar de 8 ore.

În aceste condiții, MAI recomandă să folosiți punctele alternative de control la frontierei de la:

Serpnevo (UKR) – Basarabeasca (RM)
Maloyaroslavts 1 (UKR) – Ceadîr-Lunga (RM)
Troiani (UKR) – Ceadîr-Lunga (RM)
Tabaki (UKR) – Mirnoe (RM)
Vinogradivka (UKR) – Vulcănești (RM)
Reni (UKR) – Giurgiulești (RM)

#Ucraina #frontieră #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

CFM nu este și nu va fi pasibilă privatizării, chiar și după separarea activităților și crearea noilor companii pentru transportul de pasageri și marfă, a declarat directorul Agenției Proprietății Publice, Roman Cojuhari.

Potrivit șefului APP, în urma reorganizării, societățile pe acțiuni nou create vor avea capital de stat în proporție de 100%, iar pentru acest lucru urmează să fie modificată anexa la lege. „CFM rămâne o întreprindere nepasibilă privatizării. La această etapă, societatea pe acțiuni este cu capital integral de stat”, a precizat directorul APP.

În același timp, Roman Cojuhari a subliniat că întreprinderea feroviară a intrat pe o traiectorie de stabilizare financiară, ca urmare a măsurilor de eficientizare aplicate de managementul companiei în anul 2025. Aceste acțiuni au dus la oprirea creșterii anuale a datoriilor și la începerea achitării acestora, după o perioadă îndelungată în care obligațiile financiare se acumulau constant.

„Dacă comparăm sfârșitul anului 2025 cu sfârșitul anului 2024, vedem că datoriile totale ale întreprinderii au început deja să scadă. Este un lucru important, iar explicațiile detaliate țin de conducerea Căii Ferate”, a declarat șeful Agenției Proprietății Publice.

În prezent, datoriile totale ale CFM se ridică la circa 450 de milioane de lei, însă acestea au fost reduse cu peste 15% față de anul 2024. Potrivit lui Cojuhari, această evoluție pozitivă se reflectă și în rezultatul financiar, care este mai bun decât cel înregistrat în anul precedent.

Ultimele date arată că pierderile CFM s-au cifrat la 152,4 milioane de lei în șase luni ale lui 2025, față de 156,1 milioane de lei în semestrul similar al anului 2024.