Pe unde se trece frontiera mai rapid în Republica Moldova

Pentru a dirija eficient fluxul de refugiați către punctele de frontieră moldo-ucrainene mai puțin aglomerate, unde timpul de așteptare în frontiera este mai redus, Ministerul Afacerilor Interne a inițiat un parteneriat cu operatorul de telefonie Orange.

Astfel, operatorul de telefonie a predefinit un mesaj în limba ucraineană, care intră automat în casuțele de mesagerie ale celor, care se află în aria de operare a Orange, în teritoriul ucrainean din proximitatea frontierei cu Republica Moldova. Mesajul îi informează pe cetățenii străini care sunt punctele de frontieră mai libere, unde timpul de așteptare este mai redus.

Măsura a fost luată din cauza supra-aglomerării punctelor de frontiera Palanca și Tudora.

Recomandarea MAI pentru refugiații ucraineni este urmatoarea:

Stimați cetățeni,

Vă recomandăm să treceți frontiera Republicii Moldova prin punctele de frontieră mai puțin aglomerate.

Vă informăm că punctele de frontieră Maiaki-Udobnoe-Palanca și Starokazacie-Tudora sunt supraîncărcate. Timpul de așteptare poate fi chiar de 8 ore.

În aceste condiții, MAI recomandă să folosiți punctele alternative de control la frontierei de la:

Serpnevo (UKR) – Basarabeasca (RM)
Maloyaroslavts 1 (UKR) – Ceadîr-Lunga (RM)
Troiani (UKR) – Ceadîr-Lunga (RM)
Tabaki (UKR) – Mirnoe (RM)
Vinogradivka (UKR) – Vulcănești (RM)
Reni (UKR) – Giurgiulești (RM)

#Ucraina #frontieră #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) a cerut instituţiilor bancare ruse să stocheze mesajele şi corespondenţa clienţilor, precum şi datele provenite din aplicaţiile bancare, pentru a fi puse la dispoziţia organelor de forţă, scrie RBK.

Potrivit publicaţiei ruse RBC, până în 2027 organizaţiile de credit trebuie să instaleze sisteme hardware-software de tip „SORM” („sistem de măsuri de urmărire operaţional-investigativă”) care să permită autorităţilor să acceseze date de la clienţi în mod direct.

FSB consideră că băncile intră sub incidenţa statului „organizator al răspândirii informaţiei”, având în vedere că prin site-uri şi aplicaţii mobile clienţii pot schimba mesaje.

Marile bănci nu au comentat oficial aceste cerinţe, iar producătorii de sisteme SORM declară că au observat un interes în creştere pentru implementarea acestor produse.