Pe unde se trece frontiera mai rapid în Republica Moldova

Pentru a dirija eficient fluxul de refugiați către punctele de frontieră moldo-ucrainene mai puțin aglomerate, unde timpul de așteptare în frontiera este mai redus, Ministerul Afacerilor Interne a inițiat un parteneriat cu operatorul de telefonie Orange.

Astfel, operatorul de telefonie a predefinit un mesaj în limba ucraineană, care intră automat în casuțele de mesagerie ale celor, care se află în aria de operare a Orange, în teritoriul ucrainean din proximitatea frontierei cu Republica Moldova. Mesajul îi informează pe cetățenii străini care sunt punctele de frontieră mai libere, unde timpul de așteptare este mai redus.

Măsura a fost luată din cauza supra-aglomerării punctelor de frontiera Palanca și Tudora.

Recomandarea MAI pentru refugiații ucraineni este urmatoarea:

Stimați cetățeni,

Vă recomandăm să treceți frontiera Republicii Moldova prin punctele de frontieră mai puțin aglomerate.

Vă informăm că punctele de frontieră Maiaki-Udobnoe-Palanca și Starokazacie-Tudora sunt supraîncărcate. Timpul de așteptare poate fi chiar de 8 ore.

În aceste condiții, MAI recomandă să folosiți punctele alternative de control la frontierei de la:

Serpnevo (UKR) – Basarabeasca (RM)
Maloyaroslavts 1 (UKR) – Ceadîr-Lunga (RM)
Troiani (UKR) – Ceadîr-Lunga (RM)
Tabaki (UKR) – Mirnoe (RM)
Vinogradivka (UKR) – Vulcănești (RM)
Reni (UKR) – Giurgiulești (RM)

#Ucraina #frontieră #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Forța de muncă din Republica Moldova a continuat să se reducă în trimestrul IV al anului 2025, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. În același timp, rata ocupării a scăzut, iar numărul persoanelor inactive a crescut.

Conform statisticilor oficiale, forța de muncă, populația activă cu vârsta de 15 ani și peste, a constituit 830,9 mii de persoane, fiind în scădere cu 6,3% față de trimestrul precedent. În același timp, populația ocupată a fost de 806,4 mii de persoane, în descreștere cu 5,8%.

Rata de ocupare a populației de 15 ani și peste a ajuns la 40,8%, cu 2,6 puncte procentuale mai puțin decât în trimestrul III 2025, când era de 43,4%.

În schimb, rata șomajului a scăzut la 2,9%, cu 0,6 puncte procentuale mai puțin decât în trimestrul anterior, când era de 3,5%. Numărul total al șomerilor a fost estimat la 24,5 mii de persoane, cu 6,5 mii mai puțin decât în trimestrul precedent.

Datele arată că structura forței de muncă este echilibrată din punct de vedere al genului, bărbații și femeile având ponderi egale de 50%. De asemenea, populația economic activă din mediul urban a reprezentat 50,9%, ușor peste cea din mediul rural, de 49,1%.

În ceea ce privește participarea la piața muncii, rata de participare a populației de 15 ani și peste a coborât la 42,1%, cu 2,8 puncte procentuale mai puțin decât în trimestrul III 2025. Pentru categoria de vârstă 20–64 ani, rata de participare a fost de 56,9%, în scădere cu 3,9 puncte procentuale.

Structura ocupării arată că 64,4% dintre persoanele angajate lucrează în sectorul serviciilor, 11,9% în industrie, iar 13,9% în agricultură. În construcții activează 9,8% din totalul persoanelor ocupate.

Majoritatea angajaților 86,1% sunt salariați, iar 90,7% dintre aceștia au contracte pe durată nedeterminată. Aproximativ 11,9% dintre persoanele ocupate activează în sectorul informal, iar în activitățile neagricole cea mai mare pondere a muncii informale este în construcții (47,5%).

În același timp, numărul persoanelor inactive a crescut semnificativ. Populația în afara forței de muncă, cu vârsta de 15 ani și peste, a ajuns la 1,143 milioane de persoane, în creștere cu 5,2%. Rata de inactivitate a urcat la 57,9%.

Cea mai mare parte a persoanelor inactive sunt pensionarii (43%), urmați de elevi și studenți (13,8%) și de persoanele care îngrijesc de familie (11,4%). Totodată, 12,1% dintre persoanele inactive au un loc de muncă peste hotare sau intenționează să plece la muncă în străinătate.

Statisticile mai arată că cea mai ridicată rată a șomajului se înregistrează în rândul tinerilor cu vârsta între 25 și 34 de ani, unde indicatorul ajunge la 4,6%.