Peisaj dezolant în Moldova! Corupția și infrastructura slabă ține la distanță investitorii

În Republica Mooldova se atestă o valoare redusă a stocului de investiții străine directe (ISD), care se situează la circa 2 mii dolari pe locuitor, mult sub nivelurile înregistrate în alte țări candidate la aderarea la Uniunea Europeană, precum Albania, Macedonia de Nord și Bosnia și Herțegovina. Această situație subliniază vulnerabilitățile economice ale Moldovei și dependența semnificativă de factori interni în atragerea investițiilor, potrivit Strategiei naționale de dezvoltare economică 2030, aprobată în ședința de astăzi, 5 iunie, a Guvernului.

Potrivit strategei, care citează compania de consultanță „KEARNEY”, investitorii în economiile emergente sunt influențați majoritar de stabilitatea politică, calitatea infrastructurii, accesul la forță de muncă bine pregătită, capacitățile de inovare și de absorbție a noilor tehnologii. În acest context, Republica Moldova este percepută ca o țară cu risc înalt pentru investitori, așa cum relevă și Raportul AM Best pentru anul 2022. Riscul economic ridicat este atribuit dependenței mari de agricultură, inflației înalte și PIB-ului scăzut pe locuitor. Corupția endemică amplifică riscul politic, iar sistemul financiar fragil, cu asigurări neperformante și o piață de capital subdezvoltată, adaugă la percepția negativă.

În ciuda acestor provocări, anul 2022 a marcat o creștere semnificativă a ISD, intrările de capital depășind de 1,5 ori nivelul din 2021 și cu 12,4% pe cel din 2019. Această creștere se datorează în mare parte reinvestirii profiturilor de către investitorii existenți, care a crescut de 1,9 ori. La sfârșitul anului 2022, poziția investițiilor străine directe s-a apropiat de 5 miliarde USD. Cele mai mari investiții directe sunt concentrate în sectoarele bancar, comerț și industria automotivelor, în timp ce alte sectoare precum industria și tehnologiile rămân insuficient de atractive pentru investitori.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#capital #Investiții #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a estimat în timpul summitului european că blocul comunitar va avea nevoie în următorul deceniu de aproape 500 de miliarde de euro pentru industria de apărare.

Preşedintele Comisiei Europene a susţinut în faţa liderilor europeni că, între anii 1991 şi 2021, Rusia şi China au investit în sectorul apărării cu aproximativ 400 de miliarde de euro mai mult decât Uniunea Europeană, potrivit unor surse diplomatice, transmite agenţia de presă EFE.

Ursula von der Leyen a amintit că bugetul multianual al UE până în 2027 are alocată pentru finanţarea proiectelor de securitate şi apărare 11,5 miliarde de euro, la care se adaugă 11 miliarde din Facilitatea Europeană pentru Pace (EPF), un fond extrabugetar constituit din contribuţii ale statelor UE şi prin care se oferă asistenţă militară statelor terţe, dar care a fost folosit în principal pentru a susţine Ucraina în războiul cu Rusia.

Preşedintele Comisiei Europene nu a detaliat tema finanţării celor 500 de miliarde de euro, menţionând doar posibilitatea emiterii din nou de datorie comună, la fel ca în cazul planului european de relansare post-pandemie, idee agreată de unele state membre, dar faţă de care altele sunt reticente, cum ar fi de exemplu Germania şi Olanda.

Comisia Europeană a propus anterior o nouă strategie în materie de apărare pentru care a prevăzut o finanţare suplimentară de 1,5 miliarde de euro destinată sectorului militar-industrial, reprezentanţii companiilor din acest sector considerând-o insuficientă, la fel şi comisarul european pentru piaţa internă, Thierry Breton.

Acesta din urmă a propus în ianuarie crearea unui fond de 100 de miliarde de euro pentru creşterea capacităţilor de producere de armament în Uniunea Europeană pentru a susţine Ucraina în faţa Rusiei, recunoscând totuşi că iniţiativa sa implică numeroase probleme de rezolvat, în special găsirea surselor de finanţare.