Peisaj dezolant în Moldova! Corupția și infrastructura slabă ține la distanță investitorii

În Republica Mooldova se atestă o valoare redusă a stocului de investiții străine directe (ISD), care se situează la circa 2 mii dolari pe locuitor, mult sub nivelurile înregistrate în alte țări candidate la aderarea la Uniunea Europeană, precum Albania, Macedonia de Nord și Bosnia și Herțegovina. Această situație subliniază vulnerabilitățile economice ale Moldovei și dependența semnificativă de factori interni în atragerea investițiilor, potrivit Strategiei naționale de dezvoltare economică 2030, aprobată în ședința de astăzi, 5 iunie, a Guvernului.

Potrivit strategei, care citează compania de consultanță „KEARNEY”, investitorii în economiile emergente sunt influențați majoritar de stabilitatea politică, calitatea infrastructurii, accesul la forță de muncă bine pregătită, capacitățile de inovare și de absorbție a noilor tehnologii. În acest context, Republica Moldova este percepută ca o țară cu risc înalt pentru investitori, așa cum relevă și Raportul AM Best pentru anul 2022. Riscul economic ridicat este atribuit dependenței mari de agricultură, inflației înalte și PIB-ului scăzut pe locuitor. Corupția endemică amplifică riscul politic, iar sistemul financiar fragil, cu asigurări neperformante și o piață de capital subdezvoltată, adaugă la percepția negativă.

În ciuda acestor provocări, anul 2022 a marcat o creștere semnificativă a ISD, intrările de capital depășind de 1,5 ori nivelul din 2021 și cu 12,4% pe cel din 2019. Această creștere se datorează în mare parte reinvestirii profiturilor de către investitorii existenți, care a crescut de 1,9 ori. La sfârșitul anului 2022, poziția investițiilor străine directe s-a apropiat de 5 miliarde USD. Cele mai mari investiții directe sunt concentrate în sectoarele bancar, comerț și industria automotivelor, în timp ce alte sectoare precum industria și tehnologiile rămân insuficient de atractive pentru investitori.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#capital #Investiții #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu provoacă un val global de scumpiri la carburanți și tensionează piețele energetice din întreaga lume. Războiul dintre Iran, Statele Unite și Israel afectează producția și transportul de petrol, iar efectele se resimt deja din Europa până în Asia și Australia, unde prețurile cresc rapid, iar consumatorii reacționează prin cumpărături de panică.

În Germania, prețurile la benzină și motorină au crescut cu aproximativ 20% în doar câteva zile, depășind în unele regiuni pragul de 2 euro pe litru. Organizația auto ADAC avertizează că majorările sunt legate direct de creșterea cotațiilor petrolului pe piețele internaționale, iar evoluția conflictului din Orientul Mijlociu ar putea aduce noi scumpiri în perioada următoare.

Situația este similară și în Regatul Unit, unde prețul mediu al benzinei a ajuns la 1,35 lire sterline pe litru, cel mai ridicat nivel din ultimul an. La multe stații de alimentare s-au format cozi, pe fondul achizițiilor de panică, iar autoritățile au îndemnat populația să evite astfel de comportamente, care pot agrava problemele de aprovizionare. În Irlanda, analiștii avertizează că motorina ar putea depăși 2,5 euro pe litru dacă tensiunile continuă, în timp ce în Grecia scumpirile au apărut imediat, mai ales pe insule și în zonele turistice, unde costurile de transport al combustibililor sunt mai ridicate. Italia, Spania și Franța monitorizează atent evoluția pieței pentru a preveni eventuale abuzuri de preț.

În Polonia, companiile petroliere susțin că aprovizionarea rămâne stabilă, dar nu exclud creșteri suplimentare dacă volatilitatea de pe piețele internaționale va continua. Între timp, în Australia, la fel ca în Marea Britanie, șoferii au format cozi la benzinării, temându-se de noi scumpiri și de posibile probleme de aprovizionare. Situații similare au fost raportate și în Thailanda, Laos și Myanmar, unde cererea crescută a dus la aglomerație la pompe.

Țările asiatice sunt considerate printre cele mai vulnerabile la șocurile petroliere, deoarece depind în mare măsură de importurile de energie. În Filipine, autoritățile au introdus deja măsuri de economisire a energiei: instituțiile publice trebuie să reducă utilizarea aerului condiționat, să limiteze deplasările și să scadă consumul de combustibil cu cel puțin 10%. Guvernul analizează inclusiv posibilitatea introducerii unei săptămâni de lucru de patru zile. În Thailanda, populația este îndemnată să reducă utilizarea aerului condiționat și să recurgă mai des la videoconferințe pentru a limita deplasările, iar în Myanmar au fost impuse restricții de circulație pentru vehiculele private, accesul fiind permis alternativ, în funcție de numărul de înmatriculare.

Președintele american Donald Trump a declarat, însă, că nu este îngrijorat de scumpirea carburanților în Statele Unite. Într-un interviu acordat agenției Reuters, el a afirmat că prețurile vor scădea rapid după încheierea conflictului. „Nu am nicio îngrijorare în privința asta. Vor scădea foarte rapid când totul se va termina și, dacă cresc, cresc, dar acest lucru este mult mai important decât faptul că prețurile la benzină ar putea crește puțin”, a spus Trump, după ce războiul cu Iranul a dus la o creștere a prețului benzinei cu aproximativ 20 de cenți pe galon, adică 7%, în doar câteva zile.

Efectele scumpirilor se resimt și în Republica Moldova. În decurs de o săptămână, motorina s-a scumpit cu 2,15 lei pe litru, în timp ce benzina a crescut cu 79 de bani.