Pentagonul grăbește procedura de livrare de arme către Ucraina. SUA se teme de atacurile Rusiei cu dronele kamikaze

Rusia atacă Ucraina cu drone iraniene

Dronele au devenit o problemă din ce în ce mai gravă pentru Ucraina. Așadar, Departamentul de Stat a declarat, după bombardamentele de ieri, că dronele reprezintă o încălcare a unei rezoluții a Consiliului de Securitate al ONU. Rusia a apelat a aceste arme pentru că rezervele sale de muniție de precizie încep să se epuizeze.

Prin aceste arme, Moscova își va menține capacitatea de a lovi ținte de mare valoare, dar și va teroriza orașele ucrainene, de la distanță, susțin analiștii occidentali. În ultimele zile, acestea au fost folosite pentru a lovi infrastructura energetică. Aceste drone kamikaze din Iran sunt diferite de cele tradiționale pentru că sunt proiectate să se prăbușească pe o țintă și să explodeze. Astfel, ele își detonează focosul şi distrug dronele în acest proces. Mai mult decât atât, ele sunt mai mici şi mai uşor de controlat față rachetele de croazieră.

Statele Unite nu ştiu exact câte drone a furnizat Iranul Rusiei. Totuși, analiştii militari spun că numărul este în mod clar substanţial. Forțele ruse au tras 43 de focuri numai luni, dintre care 37 au fost doborâte de sistemele de apărare aeriană, au precizat Forţele Aeriene Ucrainene. Un oficial american din domeniul apărării a estimat că numărul total este de ordinul sutelor, notează CNN.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.