Pentagonul grăbește procedura de livrare de arme către Ucraina. SUA se teme de atacurile Rusiei cu dronele kamikaze

Rusia atacă Ucraina cu drone iraniene

Dronele au devenit o problemă din ce în ce mai gravă pentru Ucraina. Așadar, Departamentul de Stat a declarat, după bombardamentele de ieri, că dronele reprezintă o încălcare a unei rezoluții a Consiliului de Securitate al ONU. Rusia a apelat a aceste arme pentru că rezervele sale de muniție de precizie încep să se epuizeze.

Prin aceste arme, Moscova își va menține capacitatea de a lovi ținte de mare valoare, dar și va teroriza orașele ucrainene, de la distanță, susțin analiștii occidentali. În ultimele zile, acestea au fost folosite pentru a lovi infrastructura energetică. Aceste drone kamikaze din Iran sunt diferite de cele tradiționale pentru că sunt proiectate să se prăbușească pe o țintă și să explodeze. Astfel, ele își detonează focosul şi distrug dronele în acest proces. Mai mult decât atât, ele sunt mai mici şi mai uşor de controlat față rachetele de croazieră.

Statele Unite nu ştiu exact câte drone a furnizat Iranul Rusiei. Totuși, analiştii militari spun că numărul este în mod clar substanţial. Forțele ruse au tras 43 de focuri numai luni, dintre care 37 au fost doborâte de sistemele de apărare aeriană, au precizat Forţele Aeriene Ucrainene. Un oficial american din domeniul apărării a estimat că numărul total este de ordinul sutelor, notează CNN.

Europa se pregătește să lanseze o alternativă proprie la rețeaua socială X, într-un context marcat de tensiuni tot mai vizibile între Uniunea Europeană și Statele Unite. Noua platformă, denumită W, este prezentată drept un spațiu digital construit pe valori europene, cu accent pe identitatea utilizatorilor, protecția datelor și combaterea dezinformării.

Potrivit informațiilor apărute în presa europeană, W își propune să funcționeze pe principiul „We” (Noi), punând în centrul său comunitatea și responsabilitatea. Utilizatorii vor fi obligați să își verifice identitatea prin documente oficiale și validare foto, o măsură menită să reducă fenomenul conturilor false și al boților care influențează dezbaterile publice online.

Proiectul este susținut de un consiliu consultativ format din foști miniștri și reprezentanți ai mediului de afaceri, în special din state nordice, iar conducerea este asigurată de Anna Zeiter, expertă în protecția datelor, cu o carieră îndelungată în industria tehnologică. Aceasta a explicat că litera „W” reflectă două concepte-cheie: valori și utilizatori verificați, subliniind că platforma va respecta strict legislația europeană privind confidențialitatea și securitatea datelor.

Datele utilizatorilor vor fi găzduite exclusiv în Europa, de companii europene, iar infrastructura va fi una descentralizată. Inițiatorii proiectului susțin că obiectivul este crearea unei rețele sociale care să combine libertatea de exprimare cu responsabilitatea și transparența, într-un cadru democratic clar.

Platforma a fost prezentată oficial în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, unde a atras atenția analiștilor și jurnaliștilor internaționali. W nu este încă disponibilă publicului larg, însă lansarea efectivă este așteptată în lunile următoare.

Inițiativa apare pe fundalul unor dispute mai vechi dintre Bruxelles și marile companii americane de tehnologie, acuzate de autoritățile europene că nu respectă suficient regulile privind transparența, protecția datelor și combaterea conținutului nociv. În acest context, tot mai multe voci politice europene susțin necesitatea dezvoltării unor platforme digitale proprii, care să reflecte valorile și regulile Uniunii Europene.